get ambien Fargo buy ambien online is ambien processed in the liver

will ambien kill my dog buy ambien online taking ambien and zzzquil

does tramadol harm a fetus tramadol 50mg compare tramadol to norco

how should i take tramadol order tramadol online cod tramadol gaza strip

tramadol not working for my dog buy tramadol online no prescription tramadol canada controlled

how many ambien pills does it take to overdose buy ambien online hormone therapy ambien

pete's san francisco soma buy soma buy soma Amarillo

achat valium belgique diazepam 5mg proper valium dose

ambien side effects in elderly ambien online no prescription is lunesta better than ambien cr

how to be prescribed xanax and adderall generic xanax xanax only thing helps me sleep

Category: Uncategorized

Barroso: România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014

România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, luni seara, pentru postul privat de televiziune din Franţa LCI.

„România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014 (…) sunt prea multe opuneri”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso luni seara, la emisiunea Le Club LCI.

Într-un interviu acordat în septembrie postului public de radio din Bulgaria, Barroso afirma că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de intrare în Schengen şi trebuie să primească o şansă de aderare cât mai curând.

„Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen şi cred că va fi corect să li se acorde o şansă cât mai curând”, declara el.

România şi Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziţie de şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), să adere la Spaţiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.

Aderarea celor două state membre UE la Spaţiul Schengen a fost respinsă în septembrie 2011, la solicitarea Finlandei şi Olandei, care denunţau corupţia şi lipsa unor acţiuni concrete împotriva crimei organizate la Bucureşti şi, respectiv, Sofia.

Comunicat PSD Calafat: Proiectul TSD Calafat privind dotarea şcolilor cu echipamente de studiu inteligente a fost pus în aplicare

Proiectul organizaţiei de tineret a PSD Calafat care urmăreşte dotarea şcolilor cu echipamente de studiu inteligente a fost pus în aplicare, instituţiile de învăţământ calafetene primind note informative cu sumele de bani alocate pentru aceste achiziţii.

“Credem că într-un Calafat modern, educaţia ar trebui să le înglobeze pe toate, o societate fără un sistem educaţional modern, porneşte la drum defectuos, iar prin acest proiect se va asigura îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru elevii din Calafat, dincolo de acest lucru, şi şcolile vor primi astfel un ajutor important pentru atingerea unei calităţi cât mai bune a actului de educare” a declarat Cosmin Catrina, preşedintele TSD Calafat.

Tineretul Social-Democrat din Calafat este de părere că şcolile sunt un bun al întregii comunităţi de care trebuie să avem grijă toţi, prin orice mijloace, în aşa fel încât şcoală să ajungă la performanţele educaţionale pe care şi le propune şi pe care şi le doreşte întreagă comunitate, iar prin acesta iniţiativa a TSD Calafat se doreşte creşterea eficienţei învăţământului local, atât din punct de vedere al elevilor, cât şi din punct de vedere al corpului didactic.

PSD Calafat

Exporturile continuă să crească puternic

Deficitul comercial a scăzut în primele nouă luni cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 8,8%, în euro, iar importurile s-au redus cu 0,3%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).  

Exporturile FOB au totalizat 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro), iar importurile CIF 179,22 miliarde lei (40,63 miliarde euro).

Comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2012, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro).

Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), mai mic cu 13,72 miliarde lei (3,06 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele trei trimestre ale anului trecut.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost de 112,24 miliarde lei (25,45 miliarde euro) la expedieri şi de 136,41 miliarde lei (30,94 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi 76,1% din total importuri.

Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) a fost de 48,64 miliarde lei (11,02 miliarde euro) la exporturi şi de 42,81 miliarde lei (9,69 miliarde euro) la importuri, reprezentând 30,2% din total exporturi şi 23,9% din total importuri.

„Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export şi respectiv 30,3% la import)”, se arată într-un comunicat al INS.

În septembrie, conform estimărilor preliminare ale Statisticii, exporturile FOB au însumat 19,86 miliarde lei (4,45 miliarde euro), iar importurile CIF 21,7 miliarde lei (4,86 miliarde euro).

Comparativ cu septembrie 2012, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro), iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro).

Faţă de august 2013, exporturile au crescut în septembrie cu 17,2% în lei (16,4% în euro), iar importurile cu 9,6% în lei (8,9% în euro).

Astfel, deficitul balanţei comerciale a fost în septembrie de 1,84 miliarde lei (413 milioane euro), mai mic cu 1,92 miliarde lei (423,7 milioane euro) decât cel înregistrat în septembrie 2012.

Cele mai mari 10 invenţii din istorie

Desigur, fiecare are părerea lui în această privinţă, dar n-ar fi interesant să aflăm ce gândesc despre asta oameni care, de decenii, lucrează în domeniul tehnologiilor de tot felul, învaţă despre tehnologii – şi îi învaţă şi pe alţii –, studiază evoluţia tehnologiilor de-a lungul istoriei? Publicaţia americană The Atlantic a avut iniţiativa de a aduna un grup de 12 experţi – oamenii de ştiinţă, ingineri, istorici, oameni de afaceri – şi de a-i ruga să întocmească, fiecare, o listă de invenţii sau inovaţii pe care le consideră cele mai importante.

Iată lista:

1. Tiparul, anii 1430

Nominalizată de 10 din cei 12 participanţi, inventarea tiparului cu litere mobile, în Europa secolului al XV-lea, a permis accesul facil şi ieftin la cunoaştere, deci îmbogăţirea şi răspândirea rapidă a acesteia.

2. Electricitatea, sfârşitul secolului al XIX-lea.

Viaţa modernă este de neimaginat fără ea: nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi electricitatea, ca o sursă de energie la îndemâna tuturor.

3. Penicilina, 1928

Acest prim antibiotic sintetic fabricat de om a deschis o eră nouă în medicină: boli altădată incurabile au devenit cu uşurinţă vindecabile graţie antibioticelor.

4. Echipamentele electronice cu semiconductori, jumătatea secolului XX

Ele reprezintă fundamentul fizic al lumii virtuale; fără ele, n-am fi avut mijloacele de comunicare în masă de care dispunem azi.

5. Lentilele optice, secolul XIII

Datorită lor au putut fi inventate microscopul şi telescopul, dar contribuţia lentilelor la progresul omenirii nu se rezumă la atât. Ochelarii, de exemplu, au reprezentat un imens factor de progres: după cum spune autorul articolului, ei au permis creşterea coeficientului de inteligenţă al oamenilor, sporind considerabil numărul celor care puteau (ori puteau învăţa) să citească şi să scrie.

6. Hârtia, secolul II

Suport al scrierii şi al imaginilor, ea a contribuit hotărâtor la diseminaraea informaţiei şi la creşterea numărului de oameni ştiutori de carte.

7. Motorul cu ardere internă, sfârşitul sec. al XIX-lea

A înlocuit în modul cel nai avantajos motorul cu aburi, fiind mai mic şi mai eficient decât acesta.

8. Vaccinarea, 1796

În acest an, medicul britanic Edward Jenner a pus la punct o formă incipientă de vaccinare, folosind un virus al unei boli a vitelor; inoculat la oameni, acesta îi ferea de variolă (produsă de infecţia cu un virus înrudit), o boală desfigurantă şi cu mortalitate mare. Dar vaccinarea a luat avânt abia începând cu anul 1885, când Louis Pasteur a inventat vaccinul antirabic (împotriva turbării).

9. Internetul, anii 1960

Internetul – în sensul unei reţele de calculatoare care puteau să împărtăşească şi să prelucreze în comun informaţia – a apărut mai devreme decât cred mulţi dintre utilizatori săi contemporani. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării (DARPA), din cadrul Departmentului Apărării din SUA, a creat prima reţea de computere interconectate, denumită ARPAnet. Prin extinderea continuă a acestei reţele s-a ajuns la Internetul de azi – infrastructura ce stă la temelia erei digitale.

10. Motorul cu aburi, 1712

A pus în mişcare trenurile, vapoarele şi maşinile-unelte, făcând posibilă înflorirea Revoluţiei Industriale.

Dobânda la creditele ipotecare în lei a ajuns mai mică decât cea la creditele în euro

Recentele reduceri de rate de dobândă ale Băncii Naţionale ale României se văd şi în dobânda cerută de bănci la credite. În premieră, creditele ipotecare în lei au ajuns mai ieftine decât cele în euro, mai ales când vorbim de creditele Prima casă.

Reducerea dobânzii cheie a BNR a avut un impact substanţial asupra ratelor de dobândă de pe piaţa monetară interbancară. Ratele Robor la 3 şi 6 luni au scăzut în şedinţa de miercuri la 2,59%, respectiv 3,19% pe an. Ratele Robor la scadenţele menţionate sunt foarte importante pentru populaţie şi firme, pentru că în funcţie de ele se stabileşte dobânda curentă în cazul creditelor în lei cu dobândă variabilă.

Impactul este cu atât mai mare cu cât marjele de dobândă percepute de bănci peste Robor sunt fixe, iar băncile nu au voie să le modifice pe parcursul derulării contractului – băncile îşi pot stabili marjele de câştig doar pentru creditele noi.

În cazul programului Prima casă, legea limitează aceste marje la maximum 2,5% pe an peste Robor 3M. Clientul plăteşte doar un comision anual de 0,25% din sold către Fondul de Garantare a IMM, afară de cele de analiză şi evaluare a proprietăţii.

Ce înseamnă asta în materie de costuri în momentul de faţă? Dobânda anuală efectivă (DAE – include toate costurile creditului) la creditele Prima casă este de maximum 5,6%. La un credit de 252.500 de lei (echivalentul a 57.000 de euro), pe 30 de ani, rata lunară este de 1.370 de lei, iar suma totală de rambursat este de 504.500 de lei, potrivit calculelor.

În cazul celei mai bune oferte, care vine de la CEC Bank, DAE este de 4,85%, rata lunară la exemplul dat este de 1.277 de lei, iar suma totală de rambursat este de 471.630 de lei. După suma totală de rambursat, oferta mai bună este cea de la Banca Transilvania, de 461.170 de lei, asta pentru că banca a optat pentru o marjă de dobândă 0, dar cu un comision de administrare de 0,17% pe lună, astfel că DAE este de 4,98%, iar prima rată de 1.438 de lei.

Spre comparaţie, dobânzile la creditele imobiliare standard în euro pleacă de la o DAE de 5,42% (Euribor la 3 luni + 4,65 pp + alte comisioane) – credit de la Banca Italo-Romena, prin brokerul Kivi Finance. La o sumă împrumutată de 57.000 de euro, după achitarea unui avans de cel puţin 25%, rata la un credit pe 30 de ani este de 302 euro (1.338 de lei), iar suma totală de rambursat de 110.000 euro (487.000 de lei).

Următoarele oferte cu cea mai mică DAE la creditele în euro vin de la Banca Italo-Romena (5,58%) şi Marfin Bank (5,65%). Ofertele băncilor mai mari vin cu dobânzi de peste 6%.

Creditele din programul Prima Casă sunt acordate exclusiv în lei, iar avansul este de miminum 5%, în timp ce pentru creditele fără garanţii guvernamentale, avansul solicitat de bănci este mai mare, cel puţin 15% la lei şi 25% la euro.

În afara programului Prima casă dobânzile efective pleacă de la 6% pentru creditele în lei – cazul BCR, cu avans de cel puţin 25%.

Scăderea dobânzilor în lei vine pe fondul relaxării politicii monetare de către Banca centrală. Ultima modificare a fost aplicată ieri de către BNR, când a scăzut dobânda la 4%. Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie, de la 5,25% la 5% pe an, aceasta fiind urmată de încă trei ajustări.

Creditele în lei scutesc clientul bancar de riscul valutar. Rata lunară la un credit în valută fluctuează, dincolo de nivelul dobânzii, şi în funcţie de cursul de schimb. Pentru cel care obţine veniturile în lei, un credit în moneda naţională s-ar putea să fie mai sigur. De asemenea, cotaţiile Euribor se află aproape de minim, astfel că în viitor, mai ales pentru creditele pe termen lung, tendinţa va fi cea de creştere.

Însă, totodată, cei care vor să acceseze un credit în lei trebuie să ţină cont de caracteristicile pieţei locale. Piaţa monetară interbancară din România nu este una prea adâncă, astfel că fluctuaţiile dobânzilor pot fi destul de mari, în funcţie de evenimentele externe şi de politica de lichiditate şi de curs a BNR. Altfel spus, când banca centrală vrea să înlăture presiunile pe cursul de schimb, poate să apeleze şi la controlul lichidităţii, pe lângă vânzările de valută, ceea ce duce la creşterea dobânzilor.

De regulă, băncile recalculează nivelul Robor din scadenţar de patru sau de două ori pe an. Astfel că o rată mai mare a Robor în perioadele de actualizare (în general sfârşitul lunilor martie, iunie, septembrie şi decembrie) înseamnă şi o rată mai mare de plată. Euribor are o evoluţie mult mai lină.

De asemenea, când cotaţiile Euribor vor începe să crească spre nivelurile de dinainte de criză, este de aşteptat ca şi dobânzile la lei să urmeze acelaşi trend.

Black Friday 2013: ce anunţă magazinele pentru anul acesta

Black Friday 2013 se anunţă mult mai promiţător decât anii anteriori când retailerii s-au dovedit nepregătiţi pentru avalanşa de cumpărători. Magazinele sunt pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru 29 noiembrie, când vom putea cumpăra o multitudine de produse cu reduceri de până la 90%.

Ca şi în primul an de Black Friday pentru români, anul trecut consumatorii s-au călcat în picioare în magazine şi au blocat site-urile retailerilor participanţi pentru a-şi cumpăra un gadget, un produs electric sau electrocasnic la reducere. Pentru a oferi o dimensiune fenomenului, numai portalul eMag.ro a înregistrat  pe 23 noiembrie 2012 aproximativ 2,6 milioane de vizite şi 92.000 de comenzi. Pentru anul acesta, comercianţii spun că sunt mult mai pregătiţi având în vedere cei doi ani de experienţă din spate. De asemenea, având în vedere succesul înregistrat de cei care au participat la campanie în 2011 şi 2012, este de aşteptat ca numărul magazinelor offline, dar mai ales online, care vor intra în jocul „Vinerea Neagră” să fie mai mare faţă de anul trecut.

Cine va participa

Spre deosebire de primul an cu Vinerea Neagră în România, anul acesta vor participa la Vinerea Neagră retaileri din multe domenii de activitate. Cei mai mulţi operează însă pe segmentul electroIT.  Pe acest segment, printre magazinele care şi-au anunţat participarea la Vinerea Neagră, ce va avea loc pe 29 noiembrie, se numără Altex, Flanco, Domo, emag.ro, evoMag, clickshop.ro, PC garage, itmultimedia,marketonline sau azerty.

Dintre retailerii de fashion, vor tăia semnificativ din preţuri Matar, TinaR,Starshiners,Catalin Botezată, Zorile Store,Ama fashion,ecco,Quick 24 sau miniprix. De asemenea, la articolele pentru copii se pregătesc pentru Black Friday bebe Bliss, Noriel, 101jucarii, iar pe segmentul cărţi şi birotică vor face reduceri elefant.ro,Libris, Nemira,bookcity,adevarulshop sau rechizitelemele.net. Nu în ultimul rând, dintre agenţiile de turism, Perfect Tour şi turo.ro vor practica reduceri pe 29 noiembrie.

Afacerile din industrie au crescut în septembrie cu 6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Principalele ramuri de creştere

Cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,4%, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia a fost determinată de creşterea industriei prelucrătoare, cu 4,7%. Industria extractivǎ a scǎzut cu 4,3%.

„Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în urmǎtoarele sectoare: industria bunurilor de capital (+16,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,5%), industria bunurilor de uz curent (+2,9%) şi industria bunurilor intermediare (+0,6%). Industria energetică a scǎzut cu 9,6%”, se arată într-un comunicat al INS.

În septembrie cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a urcat faţă de luna precedentă cu 11,4%, iar comparativ cu septembrie 2012 este mai mare cu 6,1%.

INS a anunţat, totodată, că în primele nouă luni comenzile noi din industrie au avansat cu 7,9%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (18,4%), cea a bunurilor de uz curent (5,8%) şi a bunurilor de folosinţă îndelungată (4,1%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (5,3%). În septembrie comenzile noi din industrie s-au majorat atât faţǎ de luna precedentă, cu 17,3%, cât şi faţă de septembrie 2012, cu 2,9%.

Barajul Grecia – România va fi transmis de România TV

Postul România TV a achiziţionat drepturile de transmisie a meciului Grecia – România, contând pentru barajul de calificare la CM 2014, anunţă postul TV.

Cel mai important meci din istoria recentă a naţionalei de fotbal barajul Grecia-România, decisiv pentru calificarea la Mondialele din Brazilia, a fost înconjurat de o dispută mediatică fără precedent, având în centru drepturile de transmisie ale partidei tur, care se va disputa vineri 15 noiembrie, la Atena.

Milioanele de iubitori ai fotbalului din ţara noastră au primit un răspuns şi vor putea vedea întâlnirea Grecia – România la România TV, televiziunea care a achiziţionat drepturile exclusive de transmisie a primei manşe.
Ultima oară când naţionala de fotbal a României a disputat barajul de calificare la un Campionat Mondial s-a întâmplat în noiembrie 2001, când tricolorii au pierdut în faţa Sloveniei.

Partida care va avea loc peste 8 zile se va disputa de la ora 21.45 şi va fi arbitrată de portughezul Pedro Proenca, care a mai condus un joc al naţionalei României în urmă cu trei ani, în preliminariile Euro 2012, când tricolorii au pierdut la Paris, cu 0-2, disputa cu Franţa.

Țara din lumea a treia care a ajuns o superputere mondială

După ce în urmă cu patru decenii această ţară era una dintre cele mai sărace din lume, în prezent este o superputere, iar conform unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank până în 2050 ar putea deveni cea mai bogată ţară din lume.

Singapore este cel mai mic stat din Asia de Sud-Est, face parte din Peninsula Malaya şi are o suprafaţă de numai 704 de kilometri pătraţi. Ca şi densitate a populaţiei, e pe locul doi în lume, după Hong Kong. Statul şi-a obţinut independenţa în 1965, după ce trei ani a făcut parte din statul federal al Malaysiei. Rata şomajului în ţară este de 1,7 %, în vreme ce rata alfabetizării e una dintre cele mai mari din întreaga lume, 95,5%.

Amplasarea strategica a Singapore în cadrul culoarelor maritime majore au dat ţării o importanta economică în zona Asiei de Sud Est disproporţionată în raport cu dimensiunile sale mici. Odată cu câştigarea independenţei în 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsă de resurse naturale şi o piaţă internă mică. În consecinţă, Guvernul a adoptat o politica economică pro-business, pro-investiţii străine, orientată spre export, combinate cu investiţii de stat guvernamentale îndreptate către corporaţii aflate sub controlul guvernului. Strategia economică a Singapore s-a dovedit un succes, a dus la producerea de creştere reală de 8,0% în medie in perioada 1965 – 2010.

Scăderea la nivel mondial a cererii pe piaţa de componente electronice în 2001, precum şi izbucnirea sindromului respirator acut (SARS) în 2003, au lovit greu economia, dar creşterea a revenit de fiecare dată, determinată de cererea mondială de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate, precum şi servicii financiare, în special în economiile principalilor săi parteneri comerciali – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia şi China, precum şi pe pieţele aflate în expansiune, precum India. Criza financiară globală din 2008 şi 2009 a avut un impact puternic asupra economiei deschise, orientate spre comerţa Singapore. Singapore a cunoscut două trimestre de contractie economica la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performanţe solide în trimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% în 2010, cea de a doua cea mai mare crestere din lume, in acel an.

Cu un guvern, în mare măsură lipsit de corupţie, o forţa de muncă calificată, o infrastructură avansată şi eficientă, Singapore a atras investiţii de la mai mult de 7.000 de corporaţii multinaţionale din Statele Unite, Japonia şi Europa. Sunt, de asemenea prezente în Singapore, peste 1.500 de companii din China şi alte 1.500 de companii din India. Firmele străine se regăsesc în aproape toate sectoarele economiei. Corporatiile multinaţionale deţin mai mult de două treimi din producţia de fabricaţie şi vânzările directe la export, deşi în anumite sectoare de servicii rămân dominante companiile controlate de guvern. Singapore este a 11-cea ţară din lume ca rezerve valutare cu 252 miliarde dolari în 2012. Sectorul de fabricaţie (inclusiv construcţiile), precum şi serviciile sunt motoarele gemene ale economiei Singapore, constituind 24,9% şi respectiv 64,8%, din produsul intern brut al ţării în 2011.

Singapore va fi cea mai bogată ţară

Până în anul 2050, topul celor mai mari economii ale lumii va fi format din ţări asiatice, deşi Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Austria se vor menţine în top 10, potrivit unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank. Singapore se va menţine pe prima poziţie în top, în funcţie de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, poziţia a doua urmând să fie ocupată de Hong Kong (116.639 dolari), iar locul trei de Taiwan (114.093 dolari). Poziţia a patra este ocupată de Coreea de Sud, cu un PIB pe cap de locuitor de 107.752 dolari. Potrivit raportului, PIB pe cap de locuitor în Singapore va creşte de la 56.632 dolari, în 2010, la 137.710 dolari în 2050.

Relaţii economice cu România

Valoarea schimburilor comerciale în luna noiembrie 2009 a fost de 93 milioane dolari.

Export: combustibili, produse chimice (PVC, polietilenă, îngrăşăminte, articole din cauciuc), produse siderurgice, motoare electrice, rulmenţi, seminţe de coriandru, componente industriale şi valve, seturi telefoane mobile, produse din aluminiu, etc.

Import: aparate electrice şi electronice, aparatură diversă, minereuri, cauciuc natural, componente electronice.

Reglementări vamale

Este interzisă deţinerea de arme de foc, chiar sub forma de părţi componente sau jucării, muniţii, arme de colecţie, arme albe de orice natură, focuri de artificii, veste antiglonţ, cătuşe, gaz lacrimogen. Pentru trafic de droguri se aplică pedeapsa capitală. Este interzis importul de gumă de mestecat. Pentru ţigări şi băuturi alcoolice se percep taxe vamale.

Fiscul raportează încasări peste aşteptări, în creştere cu 7,4%

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat pentru luna octombrie încasări la buget de 17,09 miliarde lei, cu 7,38% (1,175 mld. lei) mai mari decât în urmă cu un an, ceea ce reprezintă o colectare cu 2,66% mai mare decât era programat. Vezi de unde a reuşit Fiscul să strângă mai mulţi bani, în condiţiile în care după primele 9 luni situaţia încasărilor era dezastruoasă.

Veniturile la bugetul de stat s-au situat cu 12,13 miliarde lei, cu 0,89 miliarde lei decât în luna octombrie 2012, respectiv cu 2,57% peste plan.

În ceea ce priveşte gradul de colectare la bugetul de stat, din impozitul pe profit s-au încasat 2,494 miliarde lei, cu 252 milioane lei mai mult cât în urmă cu un an, ceea ce reprezintă un nivel cu 16,7% peste plan.

Din impozitul pe venit, s-au încasat 1,945 miliarde lei, cu 143 milioane lei mai mult decât în 2012 şi aproape în linie cu nivelul programat (0,74% mai mult).

Salturi importante ale încasărilor s-au produs şi la TVA şi accize. Din TVA, s-au încasat 4,9 miliarde lei, cu 224 milioane lei mai mult faţă de anul trecut şi cu 5,1% peste plan. Din accize, încasările au urcat cu 142 milioane lei (8,6%), la 1,795 miliarde lei.

 Încasările la capitolul “rest venituri” au fost cu 385,6 milioane lei mai mari, ceea ce reprezintă un nivel cu 4,9% mai mare decât cel programat.

Colectarea la bugetul asigurărilor de sănătate a urcat cu 4,29% sau 59,4 milioane lei, situându-se cu 4,25% peste plan. La bugetul de pensii, încasările au crescut cu 216,3 milioane lei faţă de anul trecut, depăşindu-se cu 2,23% nivelul programat.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj, s-a depăşit cu aproape 5% nivelul programat, după ce încasările cu crescut cu 8,33 milioane lei sau 6,9 faţă de octombrie 2012.

 

Veşti bune pentru 2014: salariul minim va fi majorat la 900 lei, CAS scade cu 5 puncte, pensiile vor creste cu 3,76%

‘Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76 %’, a declarat primul-ministru. În acelaşi context, Victor Ponta a anunţat că salariul minim va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, urmând să fie operate şi creşteri salariale individuale, dar nu pentru toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi.

„Vom lua în calcul creşterea salariului minim la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei începând cu 1 iulie. Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii”, a anunţat premierul Victor Ponta, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor,  a anunţat premierul Victor Ponta.

„A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă – şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Victor Ponta

 

 

Mihai Cotea încalcă grav legea si trebuie dat afară din Consiliul Local şi din rândul Bisericii

Pe portalul declarațiilor de avere și interese A.N.I sunt postate declarațiile preotului Mihai Cotea dinainte și după alegerile locale din 2012, deci, Cotea Mihai era membru PNL  înainte de locale și după, în iulie. Apoi, mai târziu, colegii lui din PNL Calafat l-au pus să-și dea demisia, pentru că știau că nu e compatibil cu rânduielile preoțești.

În legea 176/2010 se spune ceva foarte interesant la ART. 28:

Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevarului constituie infracțiunea de fals in declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

În caz că nu o să fie demis din Consiliul Local, preotul Cotea Mihai, o să aibă o plângere la A.N.I și la Parchet pentru fals în declarații, să vedem cine minte, Mihai Cotea, Mircea Guță sau Mitropolia.

Între timp s-au mai descoperit câteva din problemele  primarului Mircea Guta cu Mihai Cotea, care pe langa faptul ca este Consilier Local si preot, mai este si consilierul personal al primarului Mircea Guta, functie platita tot cu bani publici, deci, face parte din aparatul propriu al primarului.

Este vorba despre incompatibilitatea dintre funcția de consilier local și calitatea de angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al primarului.

-art. 99 lit. b din Legea nr. 393/2004

-art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003

-art. 132 din Legea nr. 215/2001

Funcția de consilier local este  incompatibila cu calitatea de angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al primarului.

Mihai Cotea trebuie sa realizeze ca a ajuns la culmea penibilului si trebuie sa aiba barbatia sa-si dea demisia atat din Consiliul Local, cat si din randul Bisericii Ortodoxe, careia ia adus grave prejudicii de imagine, iar daca nu are taria si barbatia sa-si dea demisia, Mihai Cotea trebuie dat afara!

Cotea Mihai membru PNL

http://s22.postimg.org/4cfps6p69/cotea.jpg

http://realitateadunareana.ro/wp-content/uploads/2013/09/consiliul-local-calafat1.jpg

 

Mircea Guta umilit in ultima sedinta de Consiliu Municipal

In ultima sedinta de Consiliu Local a luat nastere un nou episod din umilinta la care este supus Mircea Guta in Consiliul Municipal Calafat, de la cheltuieli si facturi , pana la bani aruncati neeligibil si acte de coruptie facute publice in plina sedinta au condus la intentia de a parasi sala a lui Guta, acesta capatand o culoare foarte rosie la fata de la cea galbena care o afiseaza in mod normal.

Acesta este stadiul in care a fost adus, de prabusire in popularitate si incredere datorita unor consilieri nepregatiti din jurul sau, care l-au tarat prin fel si fel de scandaluri si relatii cu oameni de afaceri foarte problematici.

Punctul culminant a fost cand consilierul PSD Petre Traistaru, cel fata de care Mircea Guta are un mare complex pentru ca l-a invins in aproximativ 7 siruri de alegeri, a scos pe masa dovezile de coruptie, inselaciunile savarsite in ultimii 6 ani la Calafat, mai mult a cerut publicarea raportului Curtii de Conturi, moment in care Mircea Guta a cedat psihic.

Degeaba incearca astazi sa mai mobilizeze consilierii PNL, cu o alianta nedorita de nimeni PDL-PNL-PPDD, cu sustinerea lui Dan Diaconescu la prezidentiale(modelul politic al lui Guta), pentru ca aproape jumatate din ei au depuse adeziuni catre celalalt partid din alianta USL, dar nu pot fi facute publice datorita protocului USL, acest lucru fiind confirmat si de mai marii PSD si fiind motivul de suparare al liberalilor.

PS: Probabil Mircea Guta urmeaza sa plece in o alta vizita in strainatate pe banii comunitatii pentru a atrage investitori straini. Aceasta rabufnire vine ca rezultat al esecului proiectelor din sedinta din 31.10.2013, care au cazut mai toate la vot.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

PSD Calafat: Plictisit de Calafat, primarul Mircea Guta ia drumul pribegiei

Plictisit de Calafat si de viata cotidiana, primarul Mircea Guta a bifat in ultimul timp doua deplasari in strainatate, pe banii comunitatii! A fost în SUA, iar apoi in Italia.

Conform informatiilor pe care le detinem, costurile deplasarii s-au ridicat la cateva mii de euro. Primarul Mircea Guta nu a prezentat niciodata public un decont privind cheltuielile de deplasare in strainatate, efectuate in ultimul timp.

PSD Calafat solicita public Primariei Calafat sa prezinte cheltuielile efectuate cu deplasarile in strainatate si in tara, din ianuarie 2013 şi pana in 31 octombrie 2013, sa se precizeze cine si unde a fost, cine a aprobat aceste deplasari si cu ce scop si de asemenea daca este adevarat ca primarul a fost insotit si de sotia sa, cheltuielile fiind „la comun”, decontate de Primaria Calafat.

PSD Calafat