In randurile urmatoare va prezentam o scurta sinteza a ceea ce inseamna administratia Mircea Guta – Gigi Pirvan pentru Municipiul Calafat:

Conduc orasul ascunzand, zi de zi, locuitorilor acestuia modul in care sunt folosite fondurile publice. Pentru ca banii trebuie distribuiti numai clientelei de partid.

Conduc orasul numind incompetenti la serviciile publice. Pentru ca doar cei slabi si prosti pot fi usor controlati si manipulati.

Conduc orasul cateva zile pe luna, restul timpului il dedica vizitelor in strainatate pe bani publici.

Conduc orasul punand serviciile publice ale acestuia la dispozitia neamurilor si clientelei de partid

Conduc orasul mintind, dand pomeni electorale si umilind cetatenii in campaniile electorale, pentru a le obtine votul.

Conduc orasul cu votul celor de la ajutoarele sociale, pe care ii santajaza ca o sa le taie ajutorul, daca nu ii voteaza.

Conduc un oras pe care l-au adus pe ultimul loc in judet ca numar de someri si acum vin si ne mint in continuare ca vor aduce locuri de munca.

Toate acestea si multe altele, pe care fiecare ni le amintim, trebuie sa ne duca pe toti cu gandul la o schimbare pentru ca in aproape 6 ani de mandat al lui Mircea Guta, am vazut ce a facut si ne-am lovit macar o data de birocratia administratiei publice.

Calafatul nu va inainta in urmatorii ani, cu aceiasi oameni si cu aceleasi manifestari de tip mafiot in administratie.

„Semnarea la Bucureşti a unor acorduri şi memorandumuri de cooperare economică întreRomânia şi China, de o valoare impresionantă chiar şi pentru cei care sunt familiarizaţi cu eforturilede  negociere,  vine  să  confirme  contribuţia  decisivă  pe  care  Guvernul  Victor  Ponta  a  adus-o  ladinamizarea acestei relaţii. De asemenea, evenimentele de la Bucureşti afirmă pragmatismul cu carecele două guverne privesc această relaţie tradiţională foarte bună pe plan politic, dar lipsită pânăacum de o dimensiune economică relevantă. Cei care au astăzi îndoieli cu privire la materializarea efectivă a acordurilor în domenii atât dediferite şi cu valori atât de mari, fie nu au înţeles semnificaţia istorică a vizitei delegaţiei şi a acestuiforum,  fie  nu  acceptă  că  un  guvern  român  responsabil  şi  ataşat  intereselor  naţionale  şi  Euro-Atlantice, poate să aibă o asemenea contribuţie şi să vină cu o asemenea abordare strategică înrelaţia România – China. Această realizare a Guvernului Victor Ponta confirmă faptul că, un de zile nueste prea puţin pentru repune România pe harta politico-diplomatică a lumii şi pentru a da un impulsdecisiv relaţiilor cu partenerii noştri strategici.

Forumul economic găzduit de România în aceste zile este fără precedent, cu participarea celei maimari delegaţii oficiale chineze aflate într-o vizită în Europa Centrala şi de Est. Printre participanţii la acestforum se numără 1500 oameni de afaceri şi 15 şefi de guvern din această zonă a Europei. „Ca Prim-vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu RepublicaPopulară Chineză, ca social-democrat şi ca un român care a contribuit la acest efort de echipă, nupot decât să salut şi să aplaud rezultatele celor două evenimente, vizita oficială a Premierul chinez LiKeqiang  şi  organizarea  de  către  Guvernul  României  a  Forumului  economic  şi  comercial  China-Europa Centrală şi de Est" a adăugat eurodeputatul Victor Boştinaru.

De asemenea, în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie, va avea loc vizita în România a DelegaţieiGrupului  Parlamentar  China-Europa din  Adunarea  Naţională  Populară  Chineză,  condusă  de WangXiaochu, Preşedintele Grupului.

Deja au sosit si primele ninsori in Calafat si inca autoritatile nu au prezentat un raport, o strategie pentru prevenirea efectelor anotimpului rece.
Vorbim aici despre, deja eterna problema a incalzirii, in care cel putin nu mai aflam ca sunt investitori interesati de constructia unei centrale pe cegenerare, pe biomasa, sau alte proiecte ale unor investitori fantoma din zonele vizitate de mai marii orasului.
O alta problema este cea a deszapezirii orasului, asigurata si anul acesta de firme private, care trebuie sa isi faca treaba pentru fiecare leu public primit.

Dar o strategie prezentata de autoritati, in vedea ajutorarii familiilor cu probleme sociale in pragul iernii, in asigurarea agentului termic la parametrii in fiecare institutie publica, de atentionare a cetatenilor, lipseste si este foarte grav.
Nu doar artificiile si beculetele de Craciun ne tin de frig in perioada de iarna, nu doar promisiunile ne pot incalzi in aceste zile, se pare ca vom avea o iarna grea si o administrare corecta a acestui anotimp este foarte importanta.

Nici macar pozele populiste cu conducatori – la lopata – nu au mai aparut in acest an, desi sunt unii care doar din asta traiesc, vorbim despre o problema reala, de problema incalzirii unui oras si de un fenomen care ne trimite in lumea a 3-a.
Sistemul centralizat a fost doar o promisiune, incalzirea ieftina este o minciuna, la Calafat exista astazi foarte multe familii care traiesc la limita supravietuirii in aceasta perioada, dar autoritatile stau cu mainile in san, sau pleaca in vacanta pe banii statului pentru… a atrage investitori.

Calafetenii au inghitit multe si se pare ca din ce in ce mai putini sunt dispusi sa mai tolereze aceasta letargie in care se afla administratia locala blocata de interese si orgolii in defavoarea orasului, insa speranta unui Calafat modern european ramane departe de ceea ce astazi se vede in oras.

O nouă provocare pentru cei proaspăt intraţi pe băncile liceului este balul bobocilor, care va avea loc în data de 21 noiembrie 2013 la Casa de Cultura din Calafat. Toţi bobocii participanţi şi organizatorii le promit o seară cu cântec tuturor celor care doresc să participe la eveniment.

Concursul balului va avea loc la Casa de Cultură, iar după desemnarea titlurilor de Miss şi Mister Boboc, toţi se vor muta in Club Amfiteatru. Invitatul special al balului este Sonny Flame.

Balului Bobocilor 2013 din Liceul “Stefan Milcu” o să fie unul dintre cele mai reuşite din ultimii ani. Participantii si-au făcut datoria şi speră că o sa-si depaseasca limitele. Bobocii nu trebuie să-şi facă probleme, în privinţa eventualelor jocuri de culise. Cel mai bun va câştiga.

Balul va fi prezentat într-un mod original şi creativ…..la fel ca la orice show televizat.

Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), a salutat modificările aduse Regulamentului General al Politicii de Coeziune, adoptate ieri, 18 noiembrie, într-o sesiune extraordinară a comisiei reunite la Strasbourg. Astfel, printre alte avantaje, s-a obţinut salvarea a câteva miliarde de euro disponibili pentru România în actuala perioadă de programare, 2007-2014.

Victor Boştinaru, membru al echipei de negociere a Parlamentului European cu Consiliul şi Comisia pe acest dosar, a pledat pentru o soluţie rapidă în trialog, după ce eurodeputaţi reprezentanţi ai dreptei europene au pus în pericol negocierile:

„Atât votul pozitiv din Comisia REGI, compromisul pe care l-am atins împreună cu Consiliul, reuniunea extraordinară a acestei Comisii la Strasbourg şi impunerea votului în sesiunea plenară din noiembrie sunt realizări foarte mari. Sunt mândru de ceea ce am reuşit să obţin într-o situaţie care devenea periculoasă din cauza poziţiei eurodeputaţilor de dreapta din echipa de negociere a Parlamentului European, dar le sunt de asemenea recunoscător colegilor care au susţinut cererile mele, inclusiv eurodeputaţiilor români, într-o acţiune care a mers dincolo de apartenenţa noastră politică. Au înţeles care sunt mizele neatingerii unui compromis cu Consiliul şi lipsa unui vot în plen în această săptămână: România ar fi pierdut o sumă consistentă din fonduri europene din cauza procedurii de dezangajare”.

Propunerea Comisiei Europene de modificare a anumitor dispoziţii ale Politicii de Coeziune pentru actuala perioadă de programare prevede extinderea aşa-numitei reguli N+2 cu un an pentru România şi Slovacia, în conformitate cu concluziile Consiliului European din luna februarie a anului trecut şi o creştere cu 10% în co-finanţarea pentru statele membre sub formă de asistenţă financiară a Uniunii Europene.

Conform regulii N+2, resursele alocate pentru anumite proiecte se pierd dacă plata nu este revendicată până la sfârşitul celui de-al doilea an care urmează anului angajamentului. Prin modificările care urmează să fie adoptate la Strasbourg prin votul de miercuri, 20 noiembrie, România şi Slovacia vor avea încă un an la dispoziţie să solicite plăţi pentru angajamente făcute în 2011 şi 2012.

„Problema reală cu aceste modificări – a completat Victor Boştinaru – a fost nevoia imperativă de a le adopta până la sfârşitul acestui an din două motive: sunt modificări la reguli care cel mai probabil vor înceta să se mai aplice de la 1 ianuarie 2014 şi pentru că vorbim de angajamente de plată din anul 2011, care, conform regulii N+2, trebuie achitate până la 31 decembrie 2013. Doar o schimbare până la această dată poate amâna termenul limită până în decembrie 2014.”

Raportul a întâmpinat mai multe obstacole în toate etapele, din cauza faptului că au existat încercări în Parlament pentru a extinde domeniul de acţiune al modificărilor care urmează să fie introduse, în conflict cu un Consiliu care a făcut clar de la bun început faptul că acesta ar putea accepta doar măsuri în conformitate cu ceea ce şefii de stat şi de guvern au convenit în cadrul Consiliului European din februarie.

Când trialogul din 6 noiembrie a.c. s-a încheiat fără un acord, totul părea să fie pierdut din cauza constrângerilor de timp. Acesta a fost momentul în care eurodeputatul Victor Boştinaru a cerut imediat un trialog suplimentar şi a coagulat sprijinul necesar între diferitele grupuri politice pentru a se asigura un acord cu Consiliul şi că toate măsurile necesare vor fi luate pentru a permite un vot în sesiunea plenară de mâine.

Intervenţia eurodeputatului Victor Boştinaru este disponibilă mai jos:

Victor Boştinaru – MEP argues that although far from being a panacea for the problems that Romania will face in the following years regarding its efficient use of energy, the new Cohesion Policy could bring a massive improvement in addressing the fundamental issues of energy saving, lower emissions and the use of renewable energies. Moreover, the use of the Cohesion Fund for both the thermal rehabilitation of public buildings and in the housing sector, as well as the insertion in the investment priorities of support for high efficiency district heating and cogeneration of heat and power will help create new jobs in the construction sector, will strengthen the economy in the long run and will help lower the energy bills of our citizens through more efficient use of heating and energy infrastructure.

Politica de Coeziune este una dintre cele mai de succes politici europene care a încercat, chiar de la momentul implementării sale, să reducă disparităţile şi deacalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană este conştientă de faptul că, pentru a beneficia pe deplin de o piaţă unică largă este necesar să se permită acestor regiuni rămase în urmă să-şi crească nivelul lor de dezvoltare. Economia europeană, însă, nu este argumentul exclusiv pentru Politica de Coeziune. Un anumit grad de omogenitate în dezvoltare este unul din drepturile pe care le promovăm pentru cetăţenii noştri, împreună cu celelalte principii de bază ale Uniunii. Un echilibru în veniturile populaţiei şi costurile traiului decent, de zi cu zi, nu este un deziderat dictat de vreo doctrină politică, ci este însuşi obiectivul pe care ni l-am asumat şi pentru care luptăm în Parlamentul European.

Atenţia acordată eficienţei energetice şi energiei obţinute din surse regenerabile este fundamentală în poziţia Parlamentului European şi implicit a mea, fapt fiind evidenţiat de încercarea de a dubla eforturile în anumite sectoare cheie prin intermediul unui sprijin comun din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC). Această abordare multi-fond este esenţială, din moment ce, proiectele integrate sunt singura posibilitate pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile. În tot acest timp, trebuie să existe o strategie în spatele utilizării fondurilor europene pentru eficienţa energetică cu obiective şi mijloace foarte clare de atingere a acestor scopuri. De asemenea, trebuie să existe o coordonare între mijloacele de sprijinire a diferitelor tipuri de energie (solară, eoliană etc.), precum şi o coordonare între nivelul regional şi nivelul naţional.

Sintetizând, principalele modificări în abordarea Fondului de Coeziune constau în:

1. Utilizarea Fondului de Coeziune pentru anveloparea clădirilor. Împreună cu FEDR, autorităţile locale vor putea utiliza fondurile europene pentru reabilitarea termică a locuinţelor.
2. Totodată însă va fi posibilă utilizarea FC pentru reţelele de distribuţie şi transport ale energiei, care până acum puneau mari probleme şi care sunt sursa celor mai mari pierderi în sistem.
3. Autorităţile locale vor putea reabilita sau construi centrale termice de cartier care se bazează pe principiul co-generării. Tot ceea ce este sub 20 MW este eligibil în proporţie de 85% cu condiţia să fie co-generare, să producă deci căldură şi de asemenea energie electrică. Dacă se va opta pentru folosirea sistemelor de înaltă eficienţă din generaţia a treia, care produc energie electrică, căldură şi aer rece, se va obţine de asemenea sprijin necondiţionat, iar aici nu mai este vorba de limitarea de până la 20 MW. Tot ceea ce depăşeşte această valoare este eligibil pentru finanţare din FC cu excepţia cazanului de ardere. Altfel ar fi fost afectat sistemul ETS (sistemul de tranzacţionare a emisiilor).
4. Am mai introdus un capitol substanţial care se referă la utilizarea resurselor din Fondul European pentru Dezvoltarea Regională şi Fondul de Coeziune pentru energii regenerabile.
5. Am alocat o atenţie specială creşterii capacităţii administrative şi instituţionale fără de care această politică importantă, dar complexă, rămâne doar o promisiune.
6. Este garantat din acest moment ca, prin sistemul multi-fond să putem elabora chiar din faza aceasta proiecte, care mai apoi, de la 1 ianuarie 2014 să fie eligibile de către Autorităţile de Management naţionale.
7. S-a obţinut de asemenea un progres substanţial în procesul de simplificare în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, atât prin Regulamentul General, cât şi prin Regulamentele Specifice.

Luna viitoare ar trebui să se deschidă patru noi tronsoane de autostradă pe coridorul IV pan-european, dar autorităţile încă nu au anunţat o dată a inaugurării.

“Termenul estimat de finalizare pentru Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, este decembrie 2013. Termenul estimat de finalizare pentru Autostrada Orăştie-Sibiu. Loturile 1, 2 şi 4 este Decembrie 2013″ declara ce de la Compania de Autostrăzi (CNADNR) la referitor la data stabilită pentriu deschiderea noilor tronsoane de autostradă.

La finalul lunii trecute, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova a declarat că tronsoanele din autostrada Orăştie-Sibiu vor fi inaugurate în ultima lună a acestui an.

“După ce am inaugurat, în iunie, Deva-Orăştie, vom inaugura patru tronsoane de autostradă în luna decembrie şi mă refer la Lugoj-Deva – lotul 1, la Orăştie-Sibiu, loturile 1, 2 şi 4. Pe teritoriul judeţului Sibiu este Orăştie-Sibiu – lotul 4, urmând ca, în anul 2014, să inaugurăm Nădlac-Arad, lotul 1 şi 2, şi Orăştie-Sibiu lotul 3“, a spus Şova.

Lotul 1 al autostrăzii Orăştie-Sibiu are 24 km şi este construit de Strabag, lotul 2 în lungime de 20 km de firmele Straco Grup şi Studio Corona, iar lotul 4, în lungime de 16 km, de Astaldi şi Euro Construct. Lotul 3 al autostrăzii, cel pe care este amplasat deja celebrul viaduct de la Aciliu, va fi inaugurat anul viitor, din cauza unor alunecări de teren.

Potrivit unor termene avansate de presă, data deschiderii celor trei tronsoane de autrostradă este 15 decembrie, iar, cel puţin pentru primul tronson, jumătatea lunii decembrie este un termen destul de realist, dat fiind că stratul de asfalt este deja aşternut.

Lotul de autostradă Lugoj – Deva este construit de firma italiană Tirrena Scavi şi ar fi trebuit să fie gata în octombrie.

Postura de candidat cu şanse pentru funcţia supremă în stat poate fi unul dintre argumentele cheie ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea băncii centrale.

Proprietatea definitorie a mesajelor transmise de Banca Naţională a României este că nu sunt  niciodată uşor de descifrat . Băncile şi analiştii lor înţeleg ce vor, jurnaliştii şi analiştii independenţi  înţeleg ce pot  iar masa populaţiei are doar impresia că a înţeles ceva.

Graţie acestei relativităţi cultivate, mesajele venite dinspre BNR transmit  întotdeauna ce trebuie mai ales că sensul lor este variabil în timp, în funcţie de context. Un exemplu. “Clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi”, spunea guvernatorul Mugur Isărescu, la începutul lui septembrie, în contextul  unei discuţii aprinse privind modificarea legii clauzelor abuzive. Un  om de rând ar  înţelege de aici că BNR se opune modificării legii, în sensul sprijiniri  clienţilor. De altfel, aşa a interepretat mesajul aproape toată lumea, inclusiv presa. Nimic mai greşit, am aflat de curând.

Zilele trecute, adică după ce legea a fost adoptată de Parlament în ciuda opoziţiei făţişe a bancherilor comerciali,  domnul Isărescu  ne-a scos pe toţi din ceaţă explicând nu  numai că nu a fost niciodată împotriva eliminării clauzelor abuzive din contractele de credit dar şi că instituţia pe care o conduce a susţinut demersul legislativ. Ba mai mult, susţine guvernatorul, BNR a atras atenţia băncilor încă din urmă cu trei ani  arătându-le că au o groază de nereguli în contracte. Lăudabilă acţiune, mai ales că, după cum ne-a informat în repetate rânduri, Banca Naţională nu are atribuţii în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor sau clauzele abuzive ceea ce înseamnă că au lucrat “ore suplimentare” în sprijinul clienţilor.
Nu este singurul caz în care BNR, ca instituţie, sau oamenii din conducerea ei,  vin cu precizări şi explicaţii care, în ultimă instanţă, contrazic total sensul afirmaţiilor sau acţiunilor  iniţiale. Situaţia extrem de confuză de la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 când băncile picau pe capete sub ochii omului care conduce şi acum supravegherea bancară din banca centrală  ori chestiunea atât de disputată a atacului speculativ de la finalul anului 2008 pot constitui oricând studii de caz în acest sens.
Citit  în această cheie evidentul  dezinteres al guvernatorului pentru candidatura la prezidenţiale nu mai este atât de evident. Că nu ar vrea să candideze, pentru a doua oară, la funcţia de preşedinte al României este cel mai probabil adevărat, asta nu înseamnă însă că nu este interesat de  subiect. Ba mai mult, potenţiala sa candidatură poate constitui un atu important în drumul  către un nou mandat în fruntea BNR, pentru că din evoluţia discursului său devine din ce în ce mai  clar  că varianta retragerii nu mai este chiar atât de actuală.

Procedura de numire a membrilor CA al BNR, inclusiv cea de numire a guvernatorului, este una care ţine de negociere  politică. Adică, pentru a putea ajunge guvernator trebuie să fii sprijinit de o majoritatea parlamentară. Ori, deşi poate  părea ciudat pentru mulţi, nu toată lumea îl iubeşte pe Mugur Isărescu motiv pentru care  procedura de numire  ar putea să iasă din tiparul de “simplă formalitate” din anii trecuţi, mai ales dacă altcineva aproape la fel de influent ca actualul guvernator însă mai apropiat de partidele majoritare, şi-ar manifesta intenţia de a se urca în fruntea băncii centrale.
Într-un astfel de scenariu, ipoteza unei candidaturi, chiar şi ca independent,este extrem de utilă într-o negociere de genul “Ori rămân guvernator ori, dacă nu, pot oricând să candidez cu şanse la alegerile prezidenţiale”.

Un adversar ca Isărescu are cu siguranţă proprietatea de a  provoca coşmaruri oricărui prezidenţiabil din România din cel puţin două motive: în primul rând este perceput ca un profesionist şi beneficiază de încrederea populaţiei şi în al doilea rând are suficientă notorietate cât să-şi permită să intre în lupta pentru preşedinţie cu puţin timp înainte de alegeri. În plus, nu trebuie uitat că actualul şi poate viitorul guvernator are avantajul de a fi fost, cel puţin statistic, premierul care a dus România pe creştere economică după mai bine de 10 ani de recesiune.

E greu de crezut că marii jucători de pe scena politică  nu iau în calcul toate aceste realităţi. Un Mugur Isărescu  în turnul de cleştar din strada Doamnei sună infinit mai bine pentru ei, mai ales că BNR a dat nenumărate dovezi de bunăvoinţă faţă de conducerea executivă, dovadă stând şi atitudinea faţă de recentele creşteri de taxe decise de Guvern.

Autor: Serban Buscu, Revista Capital

Valoarea de piaţă a Romgaz (SNG) a crescut cu 15% după prima zi de tranzacţi la Bursa de AValori Bucureşti (BVB), până la 13,3 miliarde de lei (2,985 miliarde de euro). Cotaţiile SNG au scăzut pe tot parcursul zilei, la 34,5 lei / acţiune, de la un maxim de  35,95 lei / acţiune.