Şedinţa comună a Guvernelor român şi bulgar, prevăzută să fie organizată săptămâna viitoare, va fi amânată din motive legate de agenda ambelor părţi, cei doi premieri, Victor Ponta şi Plamen Oreşarski, urmând să aibă o întâlnire la finele lunii noiembrie, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

Surse guvernamentale au precizat că cei doi premieri nu au ajuns încă nici la un punct de vedere comun privind locul de desfăşurare a şedinţei, respectiv dacă reuniunea comună să fie organizată la Bucureşti sau la Sofia.

Întrevederea celor doi premieri va avea însă loc la Bucureşti.

La sfârşitul lunii octombrie, premierul Ponta a anunţat că Guvernul României şi cel al Bulgariei se vor reuni peste două săptămâni (săptămâna viitoare-n.r.) într-o şedinţă comună în care una dintre teme va fi cooperarea legată de Strategia Dunării.

Săptămâna viitoare, Guvernul va aproba proiectul de buget pe 2014 şi îşi va angaja răspunderea în Parlament pentru legea descentralizării.

România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, luni seara, pentru postul privat de televiziune din Franţa LCI.

“România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014 (…) sunt prea multe opuneri”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso luni seara, la emisiunea Le Club LCI.

Într-un interviu acordat în septembrie postului public de radio din Bulgaria, Barroso afirma că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de intrare în Schengen şi trebuie să primească o şansă de aderare cât mai curând.

“Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen şi cred că va fi corect să li se acorde o şansă cât mai curând”, declara el.

România şi Bulgaria urmează ca, după o perioadă de tranziţie de şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană (UE), să adere la Spaţiul Schengen, înăuntrul căruia sunt eliminate controalele la frontieră între state membre.

Aderarea celor două state membre UE la Spaţiul Schengen a fost respinsă în septembrie 2011, la solicitarea Finlandei şi Olandei, care denunţau corupţia şi lipsa unor acţiuni concrete împotriva crimei organizate la Bucureşti şi, respectiv, Sofia.

Proiectul organizaţiei de tineret a PSD Calafat care urmăreşte dotarea şcolilor cu echipamente de studiu inteligente a fost pus în aplicare, instituţiile de învăţământ calafetene primind note informative cu sumele de bani alocate pentru aceste achiziţii.

“Credem că într-un Calafat modern, educaţia ar trebui să le înglobeze pe toate, o societate fără un sistem educaţional modern, porneşte la drum defectuos, iar prin acest proiect se va asigura îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru elevii din Calafat, dincolo de acest lucru, şi şcolile vor primi astfel un ajutor important pentru atingerea unei calităţi cât mai bune a actului de educare” a declarat Cosmin Catrina, preşedintele TSD Calafat.

Tineretul Social-Democrat din Calafat este de părere că şcolile sunt un bun al întregii comunităţi de care trebuie să avem grijă toţi, prin orice mijloace, în aşa fel încât şcoală să ajungă la performanţele educaţionale pe care şi le propune şi pe care şi le doreşte întreagă comunitate, iar prin acesta iniţiativa a TSD Calafat se doreşte creşterea eficienţei învăţământului local, atât din punct de vedere al elevilor, cât şi din punct de vedere al corpului didactic.

PSD Calafat

Deficitul comercial a scăzut în primele nouă luni cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 8,8%, în euro, iar importurile s-au redus cu 0,3%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).  

Exporturile FOB au totalizat 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro), iar importurile CIF 179,22 miliarde lei (40,63 miliarde euro).

Comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2012, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro).

Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), mai mic cu 13,72 miliarde lei (3,06 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele trei trimestre ale anului trecut.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost de 112,24 miliarde lei (25,45 miliarde euro) la expedieri şi de 136,41 miliarde lei (30,94 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi 76,1% din total importuri.

Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) a fost de 48,64 miliarde lei (11,02 miliarde euro) la exporturi şi de 42,81 miliarde lei (9,69 miliarde euro) la importuri, reprezentând 30,2% din total exporturi şi 23,9% din total importuri.

“Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export şi respectiv 30,3% la import)”, se arată într-un comunicat al INS.

În septembrie, conform estimărilor preliminare ale Statisticii, exporturile FOB au însumat 19,86 miliarde lei (4,45 miliarde euro), iar importurile CIF 21,7 miliarde lei (4,86 miliarde euro).

Comparativ cu septembrie 2012, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro), iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro).

Faţă de august 2013, exporturile au crescut în septembrie cu 17,2% în lei (16,4% în euro), iar importurile cu 9,6% în lei (8,9% în euro).

Astfel, deficitul balanţei comerciale a fost în septembrie de 1,84 miliarde lei (413 milioane euro), mai mic cu 1,92 miliarde lei (423,7 milioane euro) decât cel înregistrat în septembrie 2012.

Desigur, fiecare are părerea lui în această privinţă, dar n-ar fi interesant să aflăm ce gândesc despre asta oameni care, de decenii, lucrează în domeniul tehnologiilor de tot felul, învaţă despre tehnologii – şi îi învaţă şi pe alţii –, studiază evoluţia tehnologiilor de-a lungul istoriei? Publicaţia americană The Atlantic a avut iniţiativa de a aduna un grup de 12 experţi – oamenii de ştiinţă, ingineri, istorici, oameni de afaceri – şi de a-i ruga să întocmească, fiecare, o listă de invenţii sau inovaţii pe care le consideră cele mai importante.

Iată lista:

1. Tiparul, anii 1430

Nominalizată de 10 din cei 12 participanţi, inventarea tiparului cu litere mobile, în Europa secolului al XV-lea, a permis accesul facil şi ieftin la cunoaştere, deci îmbogăţirea şi răspândirea rapidă a acesteia.

2. Electricitatea, sfârşitul secolului al XIX-lea.

Viaţa modernă este de neimaginat fără ea: nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi electricitatea, ca o sursă de energie la îndemâna tuturor.

3. Penicilina, 1928

Acest prim antibiotic sintetic fabricat de om a deschis o eră nouă în medicină: boli altădată incurabile au devenit cu uşurinţă vindecabile graţie antibioticelor.

4. Echipamentele electronice cu semiconductori, jumătatea secolului XX

Ele reprezintă fundamentul fizic al lumii virtuale; fără ele, n-am fi avut mijloacele de comunicare în masă de care dispunem azi.

5. Lentilele optice, secolul XIII

Datorită lor au putut fi inventate microscopul şi telescopul, dar contribuţia lentilelor la progresul omenirii nu se rezumă la atât. Ochelarii, de exemplu, au reprezentat un imens factor de progres: după cum spune autorul articolului, ei au permis creşterea coeficientului de inteligenţă al oamenilor, sporind considerabil numărul celor care puteau (ori puteau învăţa) să citească şi să scrie.

6. Hârtia, secolul II

Suport al scrierii şi al imaginilor, ea a contribuit hotărâtor la diseminaraea informaţiei şi la creşterea numărului de oameni ştiutori de carte.

7. Motorul cu ardere internă, sfârşitul sec. al XIX-lea

A înlocuit în modul cel nai avantajos motorul cu aburi, fiind mai mic şi mai eficient decât acesta.

8. Vaccinarea, 1796

În acest an, medicul britanic Edward Jenner a pus la punct o formă incipientă de vaccinare, folosind un virus al unei boli a vitelor; inoculat la oameni, acesta îi ferea de variolă (produsă de infecţia cu un virus înrudit), o boală desfigurantă şi cu mortalitate mare. Dar vaccinarea a luat avânt abia începând cu anul 1885, când Louis Pasteur a inventat vaccinul antirabic (împotriva turbării).

9. Internetul, anii 1960

Internetul – în sensul unei reţele de calculatoare care puteau să împărtăşească şi să prelucreze în comun informaţia – a apărut mai devreme decât cred mulţi dintre utilizatori săi contemporani. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării (DARPA), din cadrul Departmentului Apărării din SUA, a creat prima reţea de computere interconectate, denumită ARPAnet. Prin extinderea continuă a acestei reţele s-a ajuns la Internetul de azi – infrastructura ce stă la temelia erei digitale.

10. Motorul cu aburi, 1712

A pus în mişcare trenurile, vapoarele şi maşinile-unelte, făcând posibilă înflorirea Revoluţiei Industriale.

Recentele reduceri de rate de dobândă ale Băncii Naţionale ale României se văd şi în dobânda cerută de bănci la credite. În premieră, creditele ipotecare în lei au ajuns mai ieftine decât cele în euro, mai ales când vorbim de creditele Prima casă.

Reducerea dobânzii cheie a BNR a avut un impact substanţial asupra ratelor de dobândă de pe piaţa monetară interbancară. Ratele Robor la 3 şi 6 luni au scăzut în şedinţa de miercuri la 2,59%, respectiv 3,19% pe an. Ratele Robor la scadenţele menţionate sunt foarte importante pentru populaţie şi firme, pentru că în funcţie de ele se stabileşte dobânda curentă în cazul creditelor în lei cu dobândă variabilă.

Impactul este cu atât mai mare cu cât marjele de dobândă percepute de bănci peste Robor sunt fixe, iar băncile nu au voie să le modifice pe parcursul derulării contractului – băncile îşi pot stabili marjele de câştig doar pentru creditele noi.

În cazul programului Prima casă, legea limitează aceste marje la maximum 2,5% pe an peste Robor 3M. Clientul plăteşte doar un comision anual de 0,25% din sold către Fondul de Garantare a IMM, afară de cele de analiză şi evaluare a proprietăţii.

Ce înseamnă asta în materie de costuri în momentul de faţă? Dobânda anuală efectivă (DAE – include toate costurile creditului) la creditele Prima casă este de maximum 5,6%. La un credit de 252.500 de lei (echivalentul a 57.000 de euro), pe 30 de ani, rata lunară este de 1.370 de lei, iar suma totală de rambursat este de 504.500 de lei, potrivit calculelor.

În cazul celei mai bune oferte, care vine de la CEC Bank, DAE este de 4,85%, rata lunară la exemplul dat este de 1.277 de lei, iar suma totală de rambursat este de 471.630 de lei. După suma totală de rambursat, oferta mai bună este cea de la Banca Transilvania, de 461.170 de lei, asta pentru că banca a optat pentru o marjă de dobândă 0, dar cu un comision de administrare de 0,17% pe lună, astfel că DAE este de 4,98%, iar prima rată de 1.438 de lei.

Spre comparaţie, dobânzile la creditele imobiliare standard în euro pleacă de la o DAE de 5,42% (Euribor la 3 luni + 4,65 pp + alte comisioane) – credit de la Banca Italo-Romena, prin brokerul Kivi Finance. La o sumă împrumutată de 57.000 de euro, după achitarea unui avans de cel puţin 25%, rata la un credit pe 30 de ani este de 302 euro (1.338 de lei), iar suma totală de rambursat de 110.000 euro (487.000 de lei).

Următoarele oferte cu cea mai mică DAE la creditele în euro vin de la Banca Italo-Romena (5,58%) şi Marfin Bank (5,65%). Ofertele băncilor mai mari vin cu dobânzi de peste 6%.

Creditele din programul Prima Casă sunt acordate exclusiv în lei, iar avansul este de miminum 5%, în timp ce pentru creditele fără garanţii guvernamentale, avansul solicitat de bănci este mai mare, cel puţin 15% la lei şi 25% la euro.

În afara programului Prima casă dobânzile efective pleacă de la 6% pentru creditele în lei – cazul BCR, cu avans de cel puţin 25%.

Scăderea dobânzilor în lei vine pe fondul relaxării politicii monetare de către Banca centrală. Ultima modificare a fost aplicată ieri de către BNR, când a scăzut dobânda la 4%. Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie, de la 5,25% la 5% pe an, aceasta fiind urmată de încă trei ajustări.

Creditele în lei scutesc clientul bancar de riscul valutar. Rata lunară la un credit în valută fluctuează, dincolo de nivelul dobânzii, şi în funcţie de cursul de schimb. Pentru cel care obţine veniturile în lei, un credit în moneda naţională s-ar putea să fie mai sigur. De asemenea, cotaţiile Euribor se află aproape de minim, astfel că în viitor, mai ales pentru creditele pe termen lung, tendinţa va fi cea de creştere.

Însă, totodată, cei care vor să acceseze un credit în lei trebuie să ţină cont de caracteristicile pieţei locale. Piaţa monetară interbancară din România nu este una prea adâncă, astfel că fluctuaţiile dobânzilor pot fi destul de mari, în funcţie de evenimentele externe şi de politica de lichiditate şi de curs a BNR. Altfel spus, când banca centrală vrea să înlăture presiunile pe cursul de schimb, poate să apeleze şi la controlul lichidităţii, pe lângă vânzările de valută, ceea ce duce la creşterea dobânzilor.

De regulă, băncile recalculează nivelul Robor din scadenţar de patru sau de două ori pe an. Astfel că o rată mai mare a Robor în perioadele de actualizare (în general sfârşitul lunilor martie, iunie, septembrie şi decembrie) înseamnă şi o rată mai mare de plată. Euribor are o evoluţie mult mai lină.

De asemenea, când cotaţiile Euribor vor începe să crească spre nivelurile de dinainte de criză, este de aşteptat ca şi dobânzile la lei să urmeze acelaşi trend.

Black Friday 2013 se anunţă mult mai promiţător decât anii anteriori când retailerii s-au dovedit nepregătiţi pentru avalanşa de cumpărători. Magazinele sunt pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru 29 noiembrie, când vom putea cumpăra o multitudine de produse cu reduceri de până la 90%.

Ca şi în primul an de Black Friday pentru români, anul trecut consumatorii s-au călcat în picioare în magazine şi au blocat site-urile retailerilor participanţi pentru a-şi cumpăra un gadget, un produs electric sau electrocasnic la reducere. Pentru a oferi o dimensiune fenomenului, numai portalul eMag.ro a înregistrat  pe 23 noiembrie 2012 aproximativ 2,6 milioane de vizite şi 92.000 de comenzi. Pentru anul acesta, comercianţii spun că sunt mult mai pregătiţi având în vedere cei doi ani de experienţă din spate. De asemenea, având în vedere succesul înregistrat de cei care au participat la campanie în 2011 şi 2012, este de aşteptat ca numărul magazinelor offline, dar mai ales online, care vor intra în jocul “Vinerea Neagră” să fie mai mare faţă de anul trecut.

Cine va participa

Spre deosebire de primul an cu Vinerea Neagră în România, anul acesta vor participa la Vinerea Neagră retaileri din multe domenii de activitate. Cei mai mulţi operează însă pe segmentul electroIT.  Pe acest segment, printre magazinele care şi-au anunţat participarea la Vinerea Neagră, ce va avea loc pe 29 noiembrie, se numără Altex, Flanco, Domo, emag.ro, evoMag, clickshop.ro, PC garage, itmultimedia,marketonline sau azerty.

Dintre retailerii de fashion, vor tăia semnificativ din preţuri Matar, TinaR,Starshiners,Catalin Botezată, Zorile Store,Ama fashion,ecco,Quick 24 sau miniprix. De asemenea, la articolele pentru copii se pregătesc pentru Black Friday bebe Bliss, Noriel, 101jucarii, iar pe segmentul cărţi şi birotică vor face reduceri elefant.ro,Libris, Nemira,bookcity,adevarulshop sau rechizitelemele.net. Nu în ultimul rând, dintre agenţiile de turism, Perfect Tour şi turo.ro vor practica reduceri pe 29 noiembrie.

Cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,4%, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia a fost determinată de creşterea industriei prelucrătoare, cu 4,7%. Industria extractivǎ a scǎzut cu 4,3%.

“Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în urmǎtoarele sectoare: industria bunurilor de capital (+16,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,5%), industria bunurilor de uz curent (+2,9%) şi industria bunurilor intermediare (+0,6%). Industria energetică a scǎzut cu 9,6%”, se arată într-un comunicat al INS.

În septembrie cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a urcat faţă de luna precedentă cu 11,4%, iar comparativ cu septembrie 2012 este mai mare cu 6,1%.

INS a anunţat, totodată, că în primele nouă luni comenzile noi din industrie au avansat cu 7,9%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (18,4%), cea a bunurilor de uz curent (5,8%) şi a bunurilor de folosinţă îndelungată (4,1%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (5,3%). În septembrie comenzile noi din industrie s-au majorat atât faţǎ de luna precedentă, cu 17,3%, cât şi faţă de septembrie 2012, cu 2,9%.

Postul România TV a achiziţionat drepturile de transmisie a meciului Grecia – România, contând pentru barajul de calificare la CM 2014, anunţă postul TV.

Cel mai important meci din istoria recentă a naţionalei de fotbal barajul Grecia-România, decisiv pentru calificarea la Mondialele din Brazilia, a fost înconjurat de o dispută mediatică fără precedent, având în centru drepturile de transmisie ale partidei tur, care se va disputa vineri 15 noiembrie, la Atena.

Milioanele de iubitori ai fotbalului din ţara noastră au primit un răspuns şi vor putea vedea întâlnirea Grecia – România la România TV, televiziunea care a achiziţionat drepturile exclusive de transmisie a primei manşe.
Ultima oară când naţionala de fotbal a României a disputat barajul de calificare la un Campionat Mondial s-a întâmplat în noiembrie 2001, când tricolorii au pierdut în faţa Sloveniei.

Partida care va avea loc peste 8 zile se va disputa de la ora 21.45 şi va fi arbitrată de portughezul Pedro Proenca, care a mai condus un joc al naţionalei României în urmă cu trei ani, în preliminariile Euro 2012, când tricolorii au pierdut la Paris, cu 0-2, disputa cu Franţa.

După ce în urmă cu patru decenii această ţară era una dintre cele mai sărace din lume, în prezent este o superputere, iar conform unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank până în 2050 ar putea deveni cea mai bogată ţară din lume.

Singapore este cel mai mic stat din Asia de Sud-Est, face parte din Peninsula Malaya şi are o suprafaţă de numai 704 de kilometri pătraţi. Ca şi densitate a populaţiei, e pe locul doi în lume, după Hong Kong. Statul şi-a obţinut independenţa în 1965, după ce trei ani a făcut parte din statul federal al Malaysiei. Rata şomajului în ţară este de 1,7 %, în vreme ce rata alfabetizării e una dintre cele mai mari din întreaga lume, 95,5%.

Amplasarea strategica a Singapore în cadrul culoarelor maritime majore au dat ţării o importanta economică în zona Asiei de Sud Est disproporţionată în raport cu dimensiunile sale mici. Odată cu câştigarea independenţei în 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsă de resurse naturale şi o piaţă internă mică. În consecinţă, Guvernul a adoptat o politica economică pro-business, pro-investiţii străine, orientată spre export, combinate cu investiţii de stat guvernamentale îndreptate către corporaţii aflate sub controlul guvernului. Strategia economică a Singapore s-a dovedit un succes, a dus la producerea de creştere reală de 8,0% în medie in perioada 1965 – 2010.

Scăderea la nivel mondial a cererii pe piaţa de componente electronice în 2001, precum şi izbucnirea sindromului respirator acut (SARS) în 2003, au lovit greu economia, dar creşterea a revenit de fiecare dată, determinată de cererea mondială de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate, precum şi servicii financiare, în special în economiile principalilor săi parteneri comerciali – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia şi China, precum şi pe pieţele aflate în expansiune, precum India. Criza financiară globală din 2008 şi 2009 a avut un impact puternic asupra economiei deschise, orientate spre comerţa Singapore. Singapore a cunoscut două trimestre de contractie economica la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performanţe solide în trimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% în 2010, cea de a doua cea mai mare crestere din lume, in acel an.

Cu un guvern, în mare măsură lipsit de corupţie, o forţa de muncă calificată, o infrastructură avansată şi eficientă, Singapore a atras investiţii de la mai mult de 7.000 de corporaţii multinaţionale din Statele Unite, Japonia şi Europa. Sunt, de asemenea prezente în Singapore, peste 1.500 de companii din China şi alte 1.500 de companii din India. Firmele străine se regăsesc în aproape toate sectoarele economiei. Corporatiile multinaţionale deţin mai mult de două treimi din producţia de fabricaţie şi vânzările directe la export, deşi în anumite sectoare de servicii rămân dominante companiile controlate de guvern. Singapore este a 11-cea ţară din lume ca rezerve valutare cu 252 miliarde dolari în 2012. Sectorul de fabricaţie (inclusiv construcţiile), precum şi serviciile sunt motoarele gemene ale economiei Singapore, constituind 24,9% şi respectiv 64,8%, din produsul intern brut al ţării în 2011.

Singapore va fi cea mai bogată ţară

Până în anul 2050, topul celor mai mari economii ale lumii va fi format din ţări asiatice, deşi Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Austria se vor menţine în top 10, potrivit unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank. Singapore se va menţine pe prima poziţie în top, în funcţie de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, poziţia a doua urmând să fie ocupată de Hong Kong (116.639 dolari), iar locul trei de Taiwan (114.093 dolari). Poziţia a patra este ocupată de Coreea de Sud, cu un PIB pe cap de locuitor de 107.752 dolari. Potrivit raportului, PIB pe cap de locuitor în Singapore va creşte de la 56.632 dolari, în 2010, la 137.710 dolari în 2050.

Relaţii economice cu România

Valoarea schimburilor comerciale în luna noiembrie 2009 a fost de 93 milioane dolari.

Export: combustibili, produse chimice (PVC, polietilenă, îngrăşăminte, articole din cauciuc), produse siderurgice, motoare electrice, rulmenţi, seminţe de coriandru, componente industriale şi valve, seturi telefoane mobile, produse din aluminiu, etc.

Import: aparate electrice şi electronice, aparatură diversă, minereuri, cauciuc natural, componente electronice.

Reglementări vamale

Este interzisă deţinerea de arme de foc, chiar sub forma de părţi componente sau jucării, muniţii, arme de colecţie, arme albe de orice natură, focuri de artificii, veste antiglonţ, cătuşe, gaz lacrimogen. Pentru trafic de droguri se aplică pedeapsa capitală. Este interzis importul de gumă de mestecat. Pentru ţigări şi băuturi alcoolice se percep taxe vamale.