soma 13 eylül pide salonu soma 350 mg vakıfbank soma şube kodu

trazodone and ambien mix buy ambien online can ambien cause loss of taste

do i take zithromax with food buy zithromax breastfeeding and zithromax

painkillers like tramadol tramadol 50 tramadol buy Long Beach

taking valium and lexapro valium drug valium drug strength

adderall during the day and ambien at night buy ambien no prescription can you crush up ambien cr

em uma pa a soma do terceiro com o setimo order soma soma christian church clovis ca

short term memory and ambien buy ambien online mixing ambien and tequila

buy ambien drug ambien no prescription best price for ambien cr

ambien Tyler buy ambien online prednisone with ambien

Archive for: noiembrie 2013

Barajul Grecia – România va fi transmis de România TV

Postul România TV a achiziţionat drepturile de transmisie a meciului Grecia – România, contând pentru barajul de calificare la CM 2014, anunţă postul TV.

Cel mai important meci din istoria recentă a naţionalei de fotbal barajul Grecia-România, decisiv pentru calificarea la Mondialele din Brazilia, a fost înconjurat de o dispută mediatică fără precedent, având în centru drepturile de transmisie ale partidei tur, care se va disputa vineri 15 noiembrie, la Atena.

Milioanele de iubitori ai fotbalului din ţara noastră au primit un răspuns şi vor putea vedea întâlnirea Grecia – România la România TV, televiziunea care a achiziţionat drepturile exclusive de transmisie a primei manşe.
Ultima oară când naţionala de fotbal a României a disputat barajul de calificare la un Campionat Mondial s-a întâmplat în noiembrie 2001, când tricolorii au pierdut în faţa Sloveniei.

Partida care va avea loc peste 8 zile se va disputa de la ora 21.45 şi va fi arbitrată de portughezul Pedro Proenca, care a mai condus un joc al naţionalei României în urmă cu trei ani, în preliminariile Euro 2012, când tricolorii au pierdut la Paris, cu 0-2, disputa cu Franţa.

Țara din lumea a treia care a ajuns o superputere mondială

După ce în urmă cu patru decenii această ţară era una dintre cele mai sărace din lume, în prezent este o superputere, iar conform unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank până în 2050 ar putea deveni cea mai bogată ţară din lume.

Singapore este cel mai mic stat din Asia de Sud-Est, face parte din Peninsula Malaya şi are o suprafaţă de numai 704 de kilometri pătraţi. Ca şi densitate a populaţiei, e pe locul doi în lume, după Hong Kong. Statul şi-a obţinut independenţa în 1965, după ce trei ani a făcut parte din statul federal al Malaysiei. Rata şomajului în ţară este de 1,7 %, în vreme ce rata alfabetizării e una dintre cele mai mari din întreaga lume, 95,5%.

Amplasarea strategica a Singapore în cadrul culoarelor maritime majore au dat ţării o importanta economică în zona Asiei de Sud Est disproporţionată în raport cu dimensiunile sale mici. Odată cu câştigarea independenţei în 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsă de resurse naturale şi o piaţă internă mică. În consecinţă, Guvernul a adoptat o politica economică pro-business, pro-investiţii străine, orientată spre export, combinate cu investiţii de stat guvernamentale îndreptate către corporaţii aflate sub controlul guvernului. Strategia economică a Singapore s-a dovedit un succes, a dus la producerea de creştere reală de 8,0% în medie in perioada 1965 – 2010.

Scăderea la nivel mondial a cererii pe piaţa de componente electronice în 2001, precum şi izbucnirea sindromului respirator acut (SARS) în 2003, au lovit greu economia, dar creşterea a revenit de fiecare dată, determinată de cererea mondială de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate, precum şi servicii financiare, în special în economiile principalilor săi parteneri comerciali – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia şi China, precum şi pe pieţele aflate în expansiune, precum India. Criza financiară globală din 2008 şi 2009 a avut un impact puternic asupra economiei deschise, orientate spre comerţa Singapore. Singapore a cunoscut două trimestre de contractie economica la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performanţe solide în trimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% în 2010, cea de a doua cea mai mare crestere din lume, in acel an.

Cu un guvern, în mare măsură lipsit de corupţie, o forţa de muncă calificată, o infrastructură avansată şi eficientă, Singapore a atras investiţii de la mai mult de 7.000 de corporaţii multinaţionale din Statele Unite, Japonia şi Europa. Sunt, de asemenea prezente în Singapore, peste 1.500 de companii din China şi alte 1.500 de companii din India. Firmele străine se regăsesc în aproape toate sectoarele economiei. Corporatiile multinaţionale deţin mai mult de două treimi din producţia de fabricaţie şi vânzările directe la export, deşi în anumite sectoare de servicii rămân dominante companiile controlate de guvern. Singapore este a 11-cea ţară din lume ca rezerve valutare cu 252 miliarde dolari în 2012. Sectorul de fabricaţie (inclusiv construcţiile), precum şi serviciile sunt motoarele gemene ale economiei Singapore, constituind 24,9% şi respectiv 64,8%, din produsul intern brut al ţării în 2011.

Singapore va fi cea mai bogată ţară

Până în anul 2050, topul celor mai mari economii ale lumii va fi format din ţări asiatice, deşi Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Austria se vor menţine în top 10, potrivit unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank. Singapore se va menţine pe prima poziţie în top, în funcţie de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, poziţia a doua urmând să fie ocupată de Hong Kong (116.639 dolari), iar locul trei de Taiwan (114.093 dolari). Poziţia a patra este ocupată de Coreea de Sud, cu un PIB pe cap de locuitor de 107.752 dolari. Potrivit raportului, PIB pe cap de locuitor în Singapore va creşte de la 56.632 dolari, în 2010, la 137.710 dolari în 2050.

Relaţii economice cu România

Valoarea schimburilor comerciale în luna noiembrie 2009 a fost de 93 milioane dolari.

Export: combustibili, produse chimice (PVC, polietilenă, îngrăşăminte, articole din cauciuc), produse siderurgice, motoare electrice, rulmenţi, seminţe de coriandru, componente industriale şi valve, seturi telefoane mobile, produse din aluminiu, etc.

Import: aparate electrice şi electronice, aparatură diversă, minereuri, cauciuc natural, componente electronice.

Reglementări vamale

Este interzisă deţinerea de arme de foc, chiar sub forma de părţi componente sau jucării, muniţii, arme de colecţie, arme albe de orice natură, focuri de artificii, veste antiglonţ, cătuşe, gaz lacrimogen. Pentru trafic de droguri se aplică pedeapsa capitală. Este interzis importul de gumă de mestecat. Pentru ţigări şi băuturi alcoolice se percep taxe vamale.

Fiscul raportează încasări peste aşteptări, în creştere cu 7,4%

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat pentru luna octombrie încasări la buget de 17,09 miliarde lei, cu 7,38% (1,175 mld. lei) mai mari decât în urmă cu un an, ceea ce reprezintă o colectare cu 2,66% mai mare decât era programat. Vezi de unde a reuşit Fiscul să strângă mai mulţi bani, în condiţiile în care după primele 9 luni situaţia încasărilor era dezastruoasă.

Veniturile la bugetul de stat s-au situat cu 12,13 miliarde lei, cu 0,89 miliarde lei decât în luna octombrie 2012, respectiv cu 2,57% peste plan.

În ceea ce priveşte gradul de colectare la bugetul de stat, din impozitul pe profit s-au încasat 2,494 miliarde lei, cu 252 milioane lei mai mult cât în urmă cu un an, ceea ce reprezintă un nivel cu 16,7% peste plan.

Din impozitul pe venit, s-au încasat 1,945 miliarde lei, cu 143 milioane lei mai mult decât în 2012 şi aproape în linie cu nivelul programat (0,74% mai mult).

Salturi importante ale încasărilor s-au produs şi la TVA şi accize. Din TVA, s-au încasat 4,9 miliarde lei, cu 224 milioane lei mai mult faţă de anul trecut şi cu 5,1% peste plan. Din accize, încasările au urcat cu 142 milioane lei (8,6%), la 1,795 miliarde lei.

 Încasările la capitolul “rest venituri” au fost cu 385,6 milioane lei mai mari, ceea ce reprezintă un nivel cu 4,9% mai mare decât cel programat.

Colectarea la bugetul asigurărilor de sănătate a urcat cu 4,29% sau 59,4 milioane lei, situându-se cu 4,25% peste plan. La bugetul de pensii, încasările au crescut cu 216,3 milioane lei faţă de anul trecut, depăşindu-se cu 2,23% nivelul programat.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj, s-a depăşit cu aproape 5% nivelul programat, după ce încasările cu crescut cu 8,33 milioane lei sau 6,9 faţă de octombrie 2012.

 

Veşti bune pentru 2014: salariul minim va fi majorat la 900 lei, CAS scade cu 5 puncte, pensiile vor creste cu 3,76%

‘Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76 %’, a declarat primul-ministru. În acelaşi context, Victor Ponta a anunţat că salariul minim va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, urmând să fie operate şi creşteri salariale individuale, dar nu pentru toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi.

“Vom lua în calcul creşterea salariului minim la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei începând cu 1 iulie. Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii”, a anunţat premierul Victor Ponta, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor,  a anunţat premierul Victor Ponta.

“A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă – şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Victor Ponta

 

 

Mihai Cotea încalcă grav legea si trebuie dat afară din Consiliul Local şi din rândul Bisericii

Pe portalul declarațiilor de avere și interese A.N.I sunt postate declarațiile preotului Mihai Cotea dinainte și după alegerile locale din 2012, deci, Cotea Mihai era membru PNL  înainte de locale și după, în iulie. Apoi, mai târziu, colegii lui din PNL Calafat l-au pus să-și dea demisia, pentru că știau că nu e compatibil cu rânduielile preoțești.

În legea 176/2010 se spune ceva foarte interesant la ART. 28:

Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevarului constituie infracțiunea de fals in declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

În caz că nu o să fie demis din Consiliul Local, preotul Cotea Mihai, o să aibă o plângere la A.N.I și la Parchet pentru fals în declarații, să vedem cine minte, Mihai Cotea, Mircea Guță sau Mitropolia.

Între timp s-au mai descoperit câteva din problemele  primarului Mircea Guta cu Mihai Cotea, care pe langa faptul ca este Consilier Local si preot, mai este si consilierul personal al primarului Mircea Guta, functie platita tot cu bani publici, deci, face parte din aparatul propriu al primarului.

Este vorba despre incompatibilitatea dintre funcția de consilier local și calitatea de angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al primarului.

-art. 99 lit. b din Legea nr. 393/2004

-art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003

-art. 132 din Legea nr. 215/2001

Funcția de consilier local este  incompatibila cu calitatea de angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al primarului.

Mihai Cotea trebuie sa realizeze ca a ajuns la culmea penibilului si trebuie sa aiba barbatia sa-si dea demisia atat din Consiliul Local, cat si din randul Bisericii Ortodoxe, careia ia adus grave prejudicii de imagine, iar daca nu are taria si barbatia sa-si dea demisia, Mihai Cotea trebuie dat afara!

Cotea Mihai membru PNL

http://s22.postimg.org/4cfps6p69/cotea.jpg

http://realitateadunareana.ro/wp-content/uploads/2013/09/consiliul-local-calafat1.jpg

 

Mircea Guta umilit in ultima sedinta de Consiliu Municipal

In ultima sedinta de Consiliu Local a luat nastere un nou episod din umilinta la care este supus Mircea Guta in Consiliul Municipal Calafat, de la cheltuieli si facturi , pana la bani aruncati neeligibil si acte de coruptie facute publice in plina sedinta au condus la intentia de a parasi sala a lui Guta, acesta capatand o culoare foarte rosie la fata de la cea galbena care o afiseaza in mod normal.

Acesta este stadiul in care a fost adus, de prabusire in popularitate si incredere datorita unor consilieri nepregatiti din jurul sau, care l-au tarat prin fel si fel de scandaluri si relatii cu oameni de afaceri foarte problematici.

Punctul culminant a fost cand consilierul PSD Petre Traistaru, cel fata de care Mircea Guta are un mare complex pentru ca l-a invins in aproximativ 7 siruri de alegeri, a scos pe masa dovezile de coruptie, inselaciunile savarsite in ultimii 6 ani la Calafat, mai mult a cerut publicarea raportului Curtii de Conturi, moment in care Mircea Guta a cedat psihic.

Degeaba incearca astazi sa mai mobilizeze consilierii PNL, cu o alianta nedorita de nimeni PDL-PNL-PPDD, cu sustinerea lui Dan Diaconescu la prezidentiale(modelul politic al lui Guta), pentru ca aproape jumatate din ei au depuse adeziuni catre celalalt partid din alianta USL, dar nu pot fi facute publice datorita protocului USL, acest lucru fiind confirmat si de mai marii PSD si fiind motivul de suparare al liberalilor.

PS: Probabil Mircea Guta urmeaza sa plece in o alta vizita in strainatate pe banii comunitatii pentru a atrage investitori straini. Aceasta rabufnire vine ca rezultat al esecului proiectelor din sedinta din 31.10.2013, care au cazut mai toate la vot.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

PSD Calafat: Plictisit de Calafat, primarul Mircea Guta ia drumul pribegiei

Plictisit de Calafat si de viata cotidiana, primarul Mircea Guta a bifat in ultimul timp doua deplasari in strainatate, pe banii comunitatii! A fost în SUA, iar apoi in Italia.

Conform informatiilor pe care le detinem, costurile deplasarii s-au ridicat la cateva mii de euro. Primarul Mircea Guta nu a prezentat niciodata public un decont privind cheltuielile de deplasare in strainatate, efectuate in ultimul timp.

PSD Calafat solicita public Primariei Calafat sa prezinte cheltuielile efectuate cu deplasarile in strainatate si in tara, din ianuarie 2013 şi pana in 31 octombrie 2013, sa se precizeze cine si unde a fost, cine a aprobat aceste deplasari si cu ce scop si de asemenea daca este adevarat ca primarul a fost insotit si de sotia sa, cheltuielile fiind “la comun”, decontate de Primaria Calafat.

PSD Calafat