După ce în urmă cu patru decenii această ţară era una dintre cele mai sărace din lume, în prezent este o superputere, iar conform unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank până în 2050 ar putea deveni cea mai bogată ţară din lume.

Singapore este cel mai mic stat din Asia de Sud-Est, face parte din Peninsula Malaya şi are o suprafaţă de numai 704 de kilometri pătraţi. Ca şi densitate a populaţiei, e pe locul doi în lume, după Hong Kong. Statul şi-a obţinut independenţa în 1965, după ce trei ani a făcut parte din statul federal al Malaysiei. Rata şomajului în ţară este de 1,7 %, în vreme ce rata alfabetizării e una dintre cele mai mari din întreaga lume, 95,5%.

Amplasarea strategica a Singapore în cadrul culoarelor maritime majore au dat ţării o importanta economică în zona Asiei de Sud Est disproporţionată în raport cu dimensiunile sale mici. Odată cu câştigarea independenţei în 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsă de resurse naturale şi o piaţă internă mică. În consecinţă, Guvernul a adoptat o politica economică pro-business, pro-investiţii străine, orientată spre export, combinate cu investiţii de stat guvernamentale îndreptate către corporaţii aflate sub controlul guvernului. Strategia economică a Singapore s-a dovedit un succes, a dus la producerea de creştere reală de 8,0% în medie in perioada 1965 – 2010.

Scăderea la nivel mondial a cererii pe piaţa de componente electronice în 2001, precum şi izbucnirea sindromului respirator acut (SARS) în 2003, au lovit greu economia, dar creşterea a revenit de fiecare dată, determinată de cererea mondială de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate, precum şi servicii financiare, în special în economiile principalilor săi parteneri comerciali – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia şi China, precum şi pe pieţele aflate în expansiune, precum India. Criza financiară globală din 2008 şi 2009 a avut un impact puternic asupra economiei deschise, orientate spre comerţa Singapore. Singapore a cunoscut două trimestre de contractie economica la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performanţe solide în trimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% în 2010, cea de a doua cea mai mare crestere din lume, in acel an.

Cu un guvern, în mare măsură lipsit de corupţie, o forţa de muncă calificată, o infrastructură avansată şi eficientă, Singapore a atras investiţii de la mai mult de 7.000 de corporaţii multinaţionale din Statele Unite, Japonia şi Europa. Sunt, de asemenea prezente în Singapore, peste 1.500 de companii din China şi alte 1.500 de companii din India. Firmele străine se regăsesc în aproape toate sectoarele economiei. Corporatiile multinaţionale deţin mai mult de două treimi din producţia de fabricaţie şi vânzările directe la export, deşi în anumite sectoare de servicii rămân dominante companiile controlate de guvern. Singapore este a 11-cea ţară din lume ca rezerve valutare cu 252 miliarde dolari în 2012. Sectorul de fabricaţie (inclusiv construcţiile), precum şi serviciile sunt motoarele gemene ale economiei Singapore, constituind 24,9% şi respectiv 64,8%, din produsul intern brut al ţării în 2011.

Singapore va fi cea mai bogată ţară

Până în anul 2050, topul celor mai mari economii ale lumii va fi format din ţări asiatice, deşi Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Austria se vor menţine în top 10, potrivit unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank. Singapore se va menţine pe prima poziţie în top, în funcţie de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, poziţia a doua urmând să fie ocupată de Hong Kong (116.639 dolari), iar locul trei de Taiwan (114.093 dolari). Poziţia a patra este ocupată de Coreea de Sud, cu un PIB pe cap de locuitor de 107.752 dolari. Potrivit raportului, PIB pe cap de locuitor în Singapore va creşte de la 56.632 dolari, în 2010, la 137.710 dolari în 2050.

Relaţii economice cu România

Valoarea schimburilor comerciale în luna noiembrie 2009 a fost de 93 milioane dolari.

Export: combustibili, produse chimice (PVC, polietilenă, îngrăşăminte, articole din cauciuc), produse siderurgice, motoare electrice, rulmenţi, seminţe de coriandru, componente industriale şi valve, seturi telefoane mobile, produse din aluminiu, etc.

Import: aparate electrice şi electronice, aparatură diversă, minereuri, cauciuc natural, componente electronice.

Reglementări vamale

Este interzisă deţinerea de arme de foc, chiar sub forma de părţi componente sau jucării, muniţii, arme de colecţie, arme albe de orice natură, focuri de artificii, veste antiglonţ, cătuşe, gaz lacrimogen. Pentru trafic de droguri se aplică pedeapsa capitală. Este interzis importul de gumă de mestecat. Pentru ţigări şi băuturi alcoolice se percep taxe vamale.