mackenzie a soma dos protons eletrons e neutrons buy soma online no prescription aura soma bottle 50

preemptive analgesia tramadol buy tramadol online tramadol 20 mg high

buy tramadol with mastercard tramadol no prescription how to know if you are addicted to tramadol

ambien xanax mix buy ambien online is ambien safe during the first trimester

tramadol overdose symptoms nhs tramadol no prescription tramadol hcl mg 50

how long is xanax in your hair generic xanax xanax for atrial fibrillation

is zithromax used for bronchitis buy zithromax zithromax 1 gram oral suspension

tramadol+europe pharmacy buy tramadol online tylenol tramadol dosage

soma vefat ilanları buy soma 24 hour parking soma

valium hur l¥ng tid buy valium online can you take a muscle relaxer with valium

Archive for: noiembrie 10th, 2013

Cele mai mari 10 invenţii din istorie

Desigur, fiecare are părerea lui în această privinţă, dar n-ar fi interesant să aflăm ce gândesc despre asta oameni care, de decenii, lucrează în domeniul tehnologiilor de tot felul, învaţă despre tehnologii – şi îi învaţă şi pe alţii –, studiază evoluţia tehnologiilor de-a lungul istoriei? Publicaţia americană The Atlantic a avut iniţiativa de a aduna un grup de 12 experţi – oamenii de ştiinţă, ingineri, istorici, oameni de afaceri – şi de a-i ruga să întocmească, fiecare, o listă de invenţii sau inovaţii pe care le consideră cele mai importante.

Iată lista:

1. Tiparul, anii 1430

Nominalizată de 10 din cei 12 participanţi, inventarea tiparului cu litere mobile, în Europa secolului al XV-lea, a permis accesul facil şi ieftin la cunoaştere, deci îmbogăţirea şi răspândirea rapidă a acesteia.

2. Electricitatea, sfârşitul secolului al XIX-lea.

Viaţa modernă este de neimaginat fără ea: nenumărate alte invenţii n-ar fi apărut niciodată dacă nu ar fi existat mai întâi electricitatea, ca o sursă de energie la îndemâna tuturor.

3. Penicilina, 1928

Acest prim antibiotic sintetic fabricat de om a deschis o eră nouă în medicină: boli altădată incurabile au devenit cu uşurinţă vindecabile graţie antibioticelor.

4. Echipamentele electronice cu semiconductori, jumătatea secolului XX

Ele reprezintă fundamentul fizic al lumii virtuale; fără ele, n-am fi avut mijloacele de comunicare în masă de care dispunem azi.

5. Lentilele optice, secolul XIII

Datorită lor au putut fi inventate microscopul şi telescopul, dar contribuţia lentilelor la progresul omenirii nu se rezumă la atât. Ochelarii, de exemplu, au reprezentat un imens factor de progres: după cum spune autorul articolului, ei au permis creşterea coeficientului de inteligenţă al oamenilor, sporind considerabil numărul celor care puteau (ori puteau învăţa) să citească şi să scrie.

6. Hârtia, secolul II

Suport al scrierii şi al imaginilor, ea a contribuit hotărâtor la diseminaraea informaţiei şi la creşterea numărului de oameni ştiutori de carte.

7. Motorul cu ardere internă, sfârşitul sec. al XIX-lea

A înlocuit în modul cel nai avantajos motorul cu aburi, fiind mai mic şi mai eficient decât acesta.

8. Vaccinarea, 1796

În acest an, medicul britanic Edward Jenner a pus la punct o formă incipientă de vaccinare, folosind un virus al unei boli a vitelor; inoculat la oameni, acesta îi ferea de variolă (produsă de infecţia cu un virus înrudit), o boală desfigurantă şi cu mortalitate mare. Dar vaccinarea a luat avânt abia începând cu anul 1885, când Louis Pasteur a inventat vaccinul antirabic (împotriva turbării).

9. Internetul, anii 1960

Internetul – în sensul unei reţele de calculatoare care puteau să împărtăşească şi să prelucreze în comun informaţia – a apărut mai devreme decât cred mulţi dintre utilizatori săi contemporani. Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte Avansate de Cercetare în domeniul Apărării (DARPA), din cadrul Departmentului Apărării din SUA, a creat prima reţea de computere interconectate, denumită ARPAnet. Prin extinderea continuă a acestei reţele s-a ajuns la Internetul de azi – infrastructura ce stă la temelia erei digitale.

10. Motorul cu aburi, 1712

A pus în mişcare trenurile, vapoarele şi maşinile-unelte, făcând posibilă înflorirea Revoluţiei Industriale.

Dobânda la creditele ipotecare în lei a ajuns mai mică decât cea la creditele în euro

Recentele reduceri de rate de dobândă ale Băncii Naţionale ale României se văd şi în dobânda cerută de bănci la credite. În premieră, creditele ipotecare în lei au ajuns mai ieftine decât cele în euro, mai ales când vorbim de creditele Prima casă.

Reducerea dobânzii cheie a BNR a avut un impact substanţial asupra ratelor de dobândă de pe piaţa monetară interbancară. Ratele Robor la 3 şi 6 luni au scăzut în şedinţa de miercuri la 2,59%, respectiv 3,19% pe an. Ratele Robor la scadenţele menţionate sunt foarte importante pentru populaţie şi firme, pentru că în funcţie de ele se stabileşte dobânda curentă în cazul creditelor în lei cu dobândă variabilă.

Impactul este cu atât mai mare cu cât marjele de dobândă percepute de bănci peste Robor sunt fixe, iar băncile nu au voie să le modifice pe parcursul derulării contractului – băncile îşi pot stabili marjele de câştig doar pentru creditele noi.

În cazul programului Prima casă, legea limitează aceste marje la maximum 2,5% pe an peste Robor 3M. Clientul plăteşte doar un comision anual de 0,25% din sold către Fondul de Garantare a IMM, afară de cele de analiză şi evaluare a proprietăţii.

Ce înseamnă asta în materie de costuri în momentul de faţă? Dobânda anuală efectivă (DAE – include toate costurile creditului) la creditele Prima casă este de maximum 5,6%. La un credit de 252.500 de lei (echivalentul a 57.000 de euro), pe 30 de ani, rata lunară este de 1.370 de lei, iar suma totală de rambursat este de 504.500 de lei, potrivit calculelor.

În cazul celei mai bune oferte, care vine de la CEC Bank, DAE este de 4,85%, rata lunară la exemplul dat este de 1.277 de lei, iar suma totală de rambursat este de 471.630 de lei. După suma totală de rambursat, oferta mai bună este cea de la Banca Transilvania, de 461.170 de lei, asta pentru că banca a optat pentru o marjă de dobândă 0, dar cu un comision de administrare de 0,17% pe lună, astfel că DAE este de 4,98%, iar prima rată de 1.438 de lei.

Spre comparaţie, dobânzile la creditele imobiliare standard în euro pleacă de la o DAE de 5,42% (Euribor la 3 luni + 4,65 pp + alte comisioane) – credit de la Banca Italo-Romena, prin brokerul Kivi Finance. La o sumă împrumutată de 57.000 de euro, după achitarea unui avans de cel puţin 25%, rata la un credit pe 30 de ani este de 302 euro (1.338 de lei), iar suma totală de rambursat de 110.000 euro (487.000 de lei).

Următoarele oferte cu cea mai mică DAE la creditele în euro vin de la Banca Italo-Romena (5,58%) şi Marfin Bank (5,65%). Ofertele băncilor mai mari vin cu dobânzi de peste 6%.

Creditele din programul Prima Casă sunt acordate exclusiv în lei, iar avansul este de miminum 5%, în timp ce pentru creditele fără garanţii guvernamentale, avansul solicitat de bănci este mai mare, cel puţin 15% la lei şi 25% la euro.

În afara programului Prima casă dobânzile efective pleacă de la 6% pentru creditele în lei – cazul BCR, cu avans de cel puţin 25%.

Scăderea dobânzilor în lei vine pe fondul relaxării politicii monetare de către Banca centrală. Ultima modificare a fost aplicată ieri de către BNR, când a scăzut dobânda la 4%. Prima tăiere din acest an a fost la începutul lunii iulie, de la 5,25% la 5% pe an, aceasta fiind urmată de încă trei ajustări.

Creditele în lei scutesc clientul bancar de riscul valutar. Rata lunară la un credit în valută fluctuează, dincolo de nivelul dobânzii, şi în funcţie de cursul de schimb. Pentru cel care obţine veniturile în lei, un credit în moneda naţională s-ar putea să fie mai sigur. De asemenea, cotaţiile Euribor se află aproape de minim, astfel că în viitor, mai ales pentru creditele pe termen lung, tendinţa va fi cea de creştere.

Însă, totodată, cei care vor să acceseze un credit în lei trebuie să ţină cont de caracteristicile pieţei locale. Piaţa monetară interbancară din România nu este una prea adâncă, astfel că fluctuaţiile dobânzilor pot fi destul de mari, în funcţie de evenimentele externe şi de politica de lichiditate şi de curs a BNR. Altfel spus, când banca centrală vrea să înlăture presiunile pe cursul de schimb, poate să apeleze şi la controlul lichidităţii, pe lângă vânzările de valută, ceea ce duce la creşterea dobânzilor.

De regulă, băncile recalculează nivelul Robor din scadenţar de patru sau de două ori pe an. Astfel că o rată mai mare a Robor în perioadele de actualizare (în general sfârşitul lunilor martie, iunie, septembrie şi decembrie) înseamnă şi o rată mai mare de plată. Euribor are o evoluţie mult mai lină.

De asemenea, când cotaţiile Euribor vor începe să crească spre nivelurile de dinainte de criză, este de aşteptat ca şi dobânzile la lei să urmeze acelaşi trend.