dans quel cas prescrire du valium buy valium online valium dosage 10mg

xanax allam buy xanax online pot cumpara xanax fara reteta

order diazepam El Cajon buy valium online does valium go off

xanax and extra strength tylenol buy xanax xanax prima di andare a letto

difference between diazepam xanax buy xanax highest milligram for xanax

tramadol tecnofarma tramadol 50mg tramadol for prostate pain

xanax and flonase interaction generic xanax xanax si rivotril

wurzelbehandlung tramadol buy tramadol online no prescription overnight can tramadol be taken with blood pressure meds

buy carisoprodol Phoenix buy soma soma de valores vb.net

xanax and depo provera buy xanax xanax or buspar

Archive for: ianuarie 17th, 2014

Dupa Marlorex, inspectorii Antifrauda din cadrul ANAF au descins si in SUCPI. Au confiscat bunuri si numerar in valoare de 710.904 lei

ANAF sustine ca, pentru prima data de cand au demarat controalele de amploare in Craiova, multi comercianti au tras rapid obloanele si au plecat, iar inspectorii au sigilat marfa lasata de izbeliste.

Ieri, firmele au revenit la standuri si se verifica actele de provenienta ale marfii. ANAF a suspendat activitatea a trei firme si a dat amenzi la alte 28, fie pentru ca nu aveau facturi pe marfa, fie pentru ca nu o inregistrau in contabilitate.

Inspectorii din cadrul Directiei Regionale Antifrauda Fiscala Targu Jiu au inceput din dupa-amiaza zilei de 15 ianuarie un amplu control in Targul Comercial Sucpi, din Craiova, pentru a verifica actele de provenienta ale marfurilor scoase la vanzare de catre comercianti, control care a continuat si ieri. De data aceasta, potrivit unor surse apropiate inspectorilor, comerciantii au luat-o la sanatoasa, lasand marfa si inchizandu-si standurile. “Am intalnit o situatie iesita din comun. La vederea oamenilor legii, aproape toti au iesit buluc din targ si si-au lasat marfa acolo”, a spus o sursa apropiata inspectorilor ANAF. Alta sursa, care doreste sa-si pastreze anonimatul, a spus ca, la vederea oamenilor legii, “multe fete tinere, fara experienta, s-au speriat si au fugit, ca nu e marfa lor si nu raspund ele de marfa, caci ele sunt doar vanzatoare”.
Miercuri-seara, lucratorii ANAF au verificat, pana tarziu in noapte, documentele de provenienta ale marfurilor la comerciantii pe care i-au prins la standuri. Ieri-dimineata, o mare parte dintre magazine au fost redeschise, iar acolo unde erau obloanele trase si lacatul pus ni s-a spus fie ca incep programul dupa ora 11.00, fie ca unele spatii nu sunt inchiriate.
In incinta targului erau si clienti, si comercianti, iar din loc in loc se vedeau vestele fosforescente ale lucratorilor ANAF, care efectuau inventar dupa inventar la cei care au deschise magazine sau tarabe in zona de spatii comerciale.

Firmele spun ca sunt “in regula”, clientii afirma ca doar “uneori” primeau bon fiscal

Intrebata de ce crede ca a inceput Directia Antifrauda un control in acel targ, o comercianta care numara marfa, in timpul inventarului celor de la ANAF, a explicat: “Momentan, avem treaba. Suntem in regula!”. Intrebata daca exista facturi pe toata marfa de la standul respectiv, tanara a mai spus: “Nu va pot eu raspunde la aceasta intrebare. Eu sunt doar vanzatoare aici. Trebuie sa vorbiti cu patronul”.
In acelasi timp, unii clienti care ieseau din Targul Sucpi spuneau ca nu au primit de fiecare data bon fiscal. “Cumparam de aici intotdeauna, ca eu stau pe aici, pe aproape. Unii ne mai dau bon fiscal, altii nu ne dau”, a spus un barbat care trecea in graba prin fata targului. “Bon fiscal? Ati vazut macar vreo casa de marcat pe aici?”, a spus ironic un tanar care iesea din incinta complexului comercial.

Antifrauda a suspendat temporar activitatea unor firme si a amendat altele

Purtatorul de cuvant al Directiei Nationale Antifrauda Fiscala din cadrul ANAF, Alexandru Cristea, a declaratn ca in ziua de 15 ianuarie “in urma controlului efectuat in Targul Sucpi din Craiova, au fost aplicate 28 de amenzi, in valoare totala de 192.000 de lei, s-au realizat confiscari de bunuri si de numerar in valoare de 710.904 lei, respectiv a fost suspendata activitatea a trei firme (puncte de lucru): doua pentru ca nu erau dotate cu casa de marcat fiscala si una pentru ca detinea casa de marcat, dar nu o folosea. Pentru aceasta din urma, suspendarea activitatii este de trei luni, iar pentru celelalte doua firme, suspendarea activitatii se mentine pana la dotarea cu casa de marcat”. Cristea a mai precizat ca amenzile si confiscarile de bunuri si de bani s-au facut “pentru constatarea unor contraventii pe Legea nr. 12/1990, fie ca nu aveau facturi pentru marfa pe care o detineau, fie ca aveau facturile, dar nu le-au introdus in contabilitate. De asemenea, s-au constatat abateri de la Legea contabilitatii, in sensul ca, la unele firme, nu era facuta receptia marfii existente in magazin, sau nu existau fise de magazie, precum si alte abateri”.
Firmele “calcate” zilele acestea de cei la ANAF pot sa conteste in instanta rezultatele controalelor.

Comerciantii care fug din fata controlului vor fi chemati la sediul Directiei Antifrauda

Alexandru Cristea a confirmat faptul ca multi comercianti si-au lasat produsele si au tras obloanele la vederea functionarilor ANAF, parasind incinta, in dupa-amiaza zilei de miercuri, 15 ianuarie, cand a demarat controlul inopinat. “Multi comercianti din Sucpi au fugit la vederea inspectorilor Antifrauda, iar acum lucratorii ANAF urmeaza sa identifice firmele care au inchiriat spatii acolo. Potrivit legii, ruperea sigiliului ANAF este infractiune, iar comerciantii nu pot sa rupa sigiliul. Ei trebuie sa ii cheme pe inspectorii Antifrauda sa faca acest lucru”, a declarat Alexandru Cristea. Acesta a precizat ca, ieri-dimineata, cand inspectorii Antifrauda au reluat controlul in Sucpi, “comerciantii care cu o seara inainte inchisesera erau prezenti la standuri si au aratat actele la control. Probabil ca au inteles ca este mai rau sa ingradesti controlul. Acolo unde se gaseste marfa si ea nu este revendicata de nici o firma, aceea se poate confisca”.
Acei comercianti care nu au primit controlul ANAF si nu-i suna pe inspectori pentru a lamuri lucrurile vor fi chemati la Targu Jiu, in judetul Gorj, unde se afla sediul Directiei Regionale Antifrauda Fiscala.

Care este procedura legala dupa realizarea controlului

Alexandru Cristea a explicat  ca aceste controale de amploare care au loc in Craiova in mai multe locuri, in special in piete si targuri, se fac pentru a verifica scripticul cu fapticul. “Verificarile acestea se fac pe baza analizei de risc pe care noi o avem. Noi oricum avem datele de la furnizorii care emit facturi si stim cui le-au emis si stim ce se intampla, dar trebuie sa verificam scripticul cu fapticul”. Structurile ANAF au acces la Declaratia 394, in care se trec toate facturile emise de un furnizor si cele emise catre clienti. Daca Fiscul observa ca un furnizor a emis facturi catre firme din Craiova, dar acele firme nu si le-au inregistrat in contabilitate, atunci este suspectata evaziunea fiscala.

sursa: http://www.ziare.com

Sindromul Putin: 8 tendinte in Europa Centrala si de Est. Ce face Romania

Proiectul de Cod penal propus, zilele trecute, de Guvernul bulgar, care ameninta ONG-urile cu inchisoarea de pana la 8 ani, aminteste de masurile luate in anul 2012 in Rusia lui Vladimir Putin. Prezentam o harta a influentei rusesti in regiunea central-sud-est-europeana, care cuprinde atat state membre ale UE, tari aspirante la aderare, precum si state insurubate in zona de influenta rusa. Romania pare sa fi ramas piesa lipsa din puzzle-ul influentei lui Putin in regiune.

  • Bulgaria. Organizatia Amnesty International atrage atentia ca un articol din proiectul guvernamental de Cod penal, transmis miercuri de Guvern la Parlament, introduce pedepse cu inchisoare de pana la opt ani pentru “un cetatean bulgar, care este in serviciul unei tari sau organizatii straine, sau al unei organizatii aflate sub control sau management strain, cu scopul de a face aduce prejudicii Republicii”.

Ministerul bulgar al Justitiei, Zinaida Zlatanova, a catalogat drept absurde acuzatiile ONG-urilor, ea precizand ca sanctiunile la care fac referire acestea se aplica doar in stare de razboi. Paragraful relamat de ONG-uri nu mentioneaza insa starea de razboi.
Legislatia aminteste de masurile luate in 2012 de Rusia lui Putin, care prevedeau ca toate ONG-urile straine de pe teritoriul Federatiei Ruse sa fie obligate sa se inregistreze drept “agenti straini” si sa fie supuse unor audituri exhaustive.

De altfel, Bulgaria continua sa se apropie de Rusia, in special prin proiecte economice strategice. Guvenul socialist Oresharski a reluat tema constructiei unei centrale nucleare la Belene, pe malul Dunarii, cu firma ruseasca Atomstroyexport.

Tot in domeniul energetic, Bulgaria este implicata in proiectul gazoductului Southstream, condus de Rusia, care a subminat practic conducta Nabucco in care era implicata Romania.

Legaturile dintre cele doua tari slave sunt insa mult mai vechi, avand radacini in doctrina panslavista promovata de Rusia Tarista. Si in perioada comunista, Bulgaria avea legaturi mai stranse cu Uniunea Sovietica decat majoritatea statelor-satelit.

In prezent, lideri din establishment-ul de la Sofia, mai ales din zona guvernamentala socialista, sunt strans legati de Rusia, un exemplu fiind seful Partidului Socialist European, fostul premier bulgar Serghei Stanisev, care s-a nascut in Ucraina sovietica si a facut studii la Moscova.

Revenind la planul energetic, Guvernul de la Sofia continua sa se opuna exploatarii gazelor de sist pe teritorul Bulgariei, unde au interese companii americane. In schimb, Guvernul de la Sofia si-a exprimat intentia de a construi un nou reactor nuclear la Kozlodui, cu compania americana Westinghouse.

  • Ungaria. Marti, Ungaria si Rusia au incheiat un acord de cooperare privind constructia a doua reactoare nucleare la centrala de la Paks. Prin acordul semnat, la Moscova, de premierul ungur Viktor Orban si de presedintele rus Vladimir Putin prevede ca Rusia sa puna la dispozitia Ungariei un credit de 10 miliarde de euro pentru constructia reactoarelor. Acordul reprezinta, practic, o incredintare directa a lucrarii catre compania rusa Rosatom, cu incalcarea normelor europene in domeniul achizitiilor publice.

Intelegerea arata abilitatea lui Putin de a folosi controlul Rusiei asupra resurselor de energie pentru a-si extinde puterea dincolo de tarile fostei Uniuni Sovietice, noteaza Bloomberg.

Ca si Bulgaria, si Ungaria este parte in proiectul rusesc Southstream. In decembrie 2013, Comisia Europeana a avertizat ca acordurile interguvermanetale ale tarilor UE participante la Southstream incalca legislatia UE, executivul european oferindu-le tarilor membre asistenta in renegocierea acordurilor cu Moscova. Croatia, Slovenia si Austria sunt alte tari membre UE care au semnat acorduri interguvernamentale cu Moscova in cadrul Southstream.

  • Cipru. In septembrie 2013, Rusia a acceptat sa-i restructureze Ciprului un imprumut din anul 2011 de 2,5 miliarde de euro, reducand dobanda de la 4,5% la 2,5% pe an pentru statul membru al zonei euro. De asemenea, in urma rezolutiei Bank of Cyprus, din 2013, deponentii rusi au primit actiuni in schimbul banilor pierduti, astfel incat au ajuns cei mai mari actionari ai principalei banci cipriote. Potrivit unor rapoarte ale serviciilor secrete germane, citate de Deutsche Welle, Ciprul este un important centru de spalare a banilor muradri din Rusia. In 10 ianuarie 2014, Guvernul cipriot a aprobat un draft prin care da unda verde unui acord care va permite Rusiei sa foloseasca baza aero-navala Andreas Papandreou din Paphos, a relatat presa cipriota, din surse confidentiale.

Facilitatile oferite Rusiei includ permisiunea de aterizare si stationare a aparatelor de zbor pentru motive umanitare si in situatii de urgenta. In schimb, Rusia este considerata un aliat de nadejde al Ciprului in Consiliul de Securitate al ONU, pe fondul diferendului cu autoproclamata Republica Turca a Ciprului de Nord, recunoscuta doar de Turcia, membru de baza al NATO. Ciprul gazduieste unele dintre cele mai importante baze militare ale Marii Britanii la Marea Mediterana.

  • Romania. Bucurestiul pare sa fie piesa lipsa din acest puzzle-ul central-sud-est european al lui Putin. Romania va gazdui interceptorii scutului american antiracheta, la Deveselu, judetul Olt, in urma unui acord bilateral semnat la Washington in septembrie 2011. Tot atunci, cele doua tari au incheiat Declaratia Comuna privind  Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. In schimb, in noiembrie 2013, Romania a semnat o serie de acorduri bilaterale cu China, neangajante financiar, in domnii diverse: energie, agricultura, transporturi. Comisia Europeana a avertizat atunci Romania si celelalte 27 state UE ca orice negociere biltareala cu Beijingul tebuie sa respecte cadrul comunitar in domeniu.

De asemenea, duminica, 12 ianuarie 2014, premierul Victor Ponta a declarat la Antena 3 ca intentioneaza o relansare a relatiilor cu Rusia. “China, o tara care nu doar importam noi de acolo, dar putem sa exportam. Deschiderea exportului pentru mancare de exemplu, pentru alimente e un lucru extraordinar. Investitii financiare in crearea de locuri de munca. Chiar si cu Rusia. Stiu ca e un subiect pe care in general l-au ocolit”, a spus Ponta.

La randul sau, joi, la Moscova, presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca asteapta “cooperare mai semnificativa si reciproc avantajoasa” cu Romania. “Suntem gata sa lucram impreuna pentru a aprofunda relatiile politice, economice si umanitare” intre Rusia si Romania a declarat Putin, citat de agentiile Tass si Ria Novosti. El a facut aceste declaratii la primirea scrisorilor de acreditare din partea noului ambasador al Romaniei la Moscova, Vasile Soare.

  • Ucraina. Administratia Ianukovici a refuzat sa semneze Acordul de Asociere cu UE, la summitul Parteneriatului Estic, de la Vilnius. In schimb, Ucraina a incheiat un acord cu Rusia in decembrie 2013, prin care Moscova pune la dispozitie Kievului un imprumut de 15 miliarde de euro si ii acorda o reducere la pretul gazelor.

Kievul strange legaturile si cu Beijingul. In septembrie 2013, firma chinezeasca Xinjiang Production and Construction Corp (XPCC) anunta ca a semnat un acord in valoare de peste 2 miliarde de euro cu KSG Agro, cea mai mare companie agricola din Ucraina, pentru inchirierea unor suprafete agricole de 100.000 de hectare in regiunea Dnepropetrovsk. Presa internationala a mentionat, insa, ca in viitor chinezii vor inchiria pe 50 de ani in total 3 milioane de hectare de teren arabil in Ucraina, ceea ce reprezinta 9% din suprafata agricola a tarii europene. KSG Agro a negat zvonurile ca ar fi vandut acest teren Chinei, afirmand ca a ajuns la un acord cu chinezii pentru a moderniza 3.000 de hectare si “poate in viitor sa se extinda gradual pentru a acoperi mai multe zone”.

Compania chineza a precizat ca va ajuta la construirea unei autostrazi in Crimeea si a unui pod peste stramtoarea Kerci, care va lega Crimeea de peninsula Taman din Rusia.

Altfel, incepand cu anul 2014, Ucraina urmeaza sa livreze Chinei 2 milioane de tone de porumb, in contul unei datorii de 3 miliarde de euro pe care Kievul o are la chinezi.

  • Republica Moldova. Chisinaul a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, la Vilnius, insa pentru a intra in vigoare documentul trebuie sa fie si semnat (lucru pe care l-a refuzat Ucraina, in cazul ei). Practic, Republica Moldova se afla in situatia Ucrainei de dinainte de Vilnius, presiunile Rusiei fiind asteptate sa se intensifice. Joi, 16 ianuarie, presedintele Romaniei, Traian Basescu, i-a spus sefului Consiliului European, Herman Van Rompuy, ca formatul 5+2 de negociere a solutionarii conflictului Transnistrean ar trebui inlocuit cu un altul, pentru ca “si-a dovedit ineficienta”. “Acest format nu a rezolvat nimic si trebuie gasite solutii de discutie directa cu asa-zisele autoritati transnistrene si cu Moscova, care detine un control militar, sa spunem, pe teritoriul Transnistriei, in calitate de forta de prevenire a incidentelor armate, dar n-as spune ca doar acest rol a fost exercitat de militarii rusi de pe teritoriul Transnistriei”, a spus Basescu dupa dicutia cu Rompuy.

El a ridicat  si problema sicanelor la care autoproclamatele autoritati de la Tiraspol supun scolile de limba romana din Transnistria si l-a pe presedintele Consiliului European “sa conceapa o interventie a Uniunii Europene pentru sprijinirea autoritatilor de la Chisinau sa rezolve dreptul pe care il au romanii din Transnistria de a invata in limba romana”. Formatul 5+2 reuneste Republica Moldova si Transnistria (ca parti), OSCE, Federatia Rusa si Ucraina ca mediatori, precum si SUA si UE, ca observatori.

La randul sau, premierul Republicii Moldovei, Iurie Leanca, s-a declarat dispus ca autoritatile de la Chisinau sa acorde Transnistriei o autonomie, pe modelul regiunii Catalunia din Spania. Astfel, cei 300.000 de cetateni moldoveni de peste Nistru, dar si firme rusesti de acolo ar putea beneficia de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana, a mai spus Leanca. In context, Traian Basescu a indemnat Chisinaul sa discute cu Rusia in problema Transnistreana, seful statului roman aratand, de fapt, printre randuri, ca nu este cazul unor negocieri directe Bucuresti-Moscova in aceasta chestiune.

Intre timp, locuitorii din Gagauzia, unitatea teritoriala autonoma din sudul Republicii Moldova, sunt asteptati la urne in doua referendumuri simultane, pe 2 februarie, pentru a decide daca sunt de acord cu parcursul european al Republicii Moldova si daca Gagauzia va adopta o lege prin care sa-si poata exercita dreptul la autodeterminare fata de Republica Molodva, in cazul in care Chisinaul ar renunta la statutul de stat independent al Moldovei. In schimb, Chisinaul contesta organizarea referendumurilor tinute de autoritatile autonome de la Comrat, aratand ca temele scoase la consultare populara au caracter national, ci nu unul local.

  • Serbia. In martie 2013, Moscova a anuntat ca va acorda Serbiei un imprumut de 400 de milioane de dolari. De asemenea, Serbia participa la proiectul Gazprom Southstream. In iunie 2013,  liderii Uniunii Europene i-au dat Serbiei unda verde pentru a incepe, pana in ianuarie 2014, negocierile de aderare, dupa ce Belgradul a acceptat un acord de normalizare a relatiilor cu Kosovo, in aprilie.
  • Belarus. In decembrie 2013, Rusia a anuntat ca va oferi Belarusului un imprumut de 2 miliarde de dolari. Presedintele bielorus, Alexander Lukasenko, a dat asigurari ca banii se vor intoarce parctic in economia Rusiei, in conditiile in care 70% din economia Belarusului se bazeaza pe importuri din federatie. La randul lui, Vladimir Putin a precizat ca Rusia isi va ajuta aliatul tinand cont de ceea ce se intampla pe pietele financiare internationale. Belarusul este partener al Rusiei in Comunitatea Statelor Independente, Comunitatea Economica Eurasiatica, Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva.

sursa: hotnews.ro