tramadol 100 mg time release order tramadol for mye tramadol

can one ambien get you high buy ambien online can u take ambien and lunesta together

craigslist sf soma buy soma soma dos extremos de uma pa

explain xanax high xanax 2mg does suboxone affect xanax

©quivalence valium lexomil diazepam 5mg valium buy online no prescription

tramadol highs tramadol online cod does tramadol affect driving

soma south beach ca buy soma soma outlet tennessee

iktorivil med tramadol buy tramadol tramadol overseas pharmacy

xanax and adderall for studying buy xanax street cost for xanax

tramadol svГҐrt kissa tramadol 50 mg can tramadol cause a heart attack

Archive for: martie 18th, 2014

Ford a construit motorul EcoBoost cu numărul 250.000 la uzina din Craiova

Constructorul american de automobile Ford a fabricat, marţi, la uzina de la Craiova, motorul EcoBoost cu numărul 250.000, a anunţat compania

Motorul, un EcoBoost de 1,5 litri de 180 CP, va fi exportat în SUA pentru a echipa un model Fusion cumpărat de către un client american.

EcoBoost de 1,5 litri este primul motor Ford care încorporează un ambreiaj controlat de calculator pe pompa de apă acţionată de curea, ceea ce îmbunătăţeşte şi mai mult eficienţa, reducând timpul de încălzire.

Totodată, acestuia i-a fost adăugat un radiator cu răcire pe apă pentru o alimentare mai eficientă a motorului cu aer.

Ford a început producţia de motoare la uzina de la Craiova în mai 2012, cu EcoBoost de un litru, urmat în aprilie 2013 de EcoBoost de 1,5 litri.

În prezent, compania produce la Craiova aproximativ 1.000 de motoare pe zi, din ambele categorii.

Motorul EcoBoost de 1,5 litri a fost lansat în premieră, anul trecut, în China pe noul Ford Mondeo, urmat de modelul Fusion sedan în America de Nord.

Inovaţia va fi disponibilă şi pe varianta europeană a modelului Mondeo, în cursul anului 2014.

În plus, Ford a confirmat faptul că EcoBoost de 1,5 litri va echipa cel mai bine vândut model din lume, Ford Focus, iar primele unităţi vor fi transportate de la Craiova la uzina de asamblare a modelului Focus din Saarlouis (Germania) în a doua jumătate a acestui an.

Uzina de Motoare de la Craiova are, în prezent, aproximativ 1.000 de angajaţi care lucrează în două schimburi.

sursa: economica.net

Coca Coca foloseşte în proporţie de 95% ingrediente româneşti. Ce conţine

Cele două fabrici Coca-Cola din România produc în proporţie de 95% folosind ingrediente din ţara noastră. Aduc de peste hotare doar concentratul de coca-cola.

Fabricile de la Ploieşti şi Timişoara ale sistemului Coca- Cola din România (Coca-Cola România – care deţine brandurile şi concentratele de sucuri – şi Coca-Cola Hellenic, care produce, distribuie şi vinde produsele sub licenţă) produc celebrul brand Coca Cola din materie primă preluată în proporţie de 95% de la furnizori locali. De asemenea, în cazul Coca Cola Light, procentul este şi mai mare, în contextul în care această răcoritoare este realizată în proporţie de 99% din apă, potrivit companiei. Singurul ingredient care se importă este concentratul de cola, care la rândul său include mai multe substanţe, printre care cafeina, colorant caramel sau arome naturale. “Concentratul vine de la fabricile Coca Cola din sudul Franţei şi Irlandei în recipiente de câte o tonă ce conţin două părţi, după cum le numim noi. Este vorba despre două lichide maro care conţin toate ingredientele din Coca Cola, mai puţin zahărul, dioxidul de carbon şi apa”, a declarat Marian Naiman, director de calitate şi scientific and regulatory affairs al Coca Cola. Potrivit acestuia,  concentratul se scot din recipiente cu ajutorul unor pompe speciale după care, pe linia aseptică, se amestecă cu apă zi zahăr şi ulterior cu dioxid de carbon.

De ce este diferită Coca Cola din România de aceeaşi băutură din alte ţări

Oficialii companiei susţin că reţeta Coca Cola, cea păstrată la secret de la înfiinţarea băuturii, este unică pentru toate pieţele în care se fabrică. Diferenţele constau în cantitatea şi natura îndulcitorului. “Reţeta este aceeaşi. Poate diferi doar sistemul de îndulcire”, mai spune oficialul Coca Cola. Spre exemplu, în România la fel ca în Franţa sau Germania se foloseşte zahărul din sfeclă sau trestie de zahăr. În schimb, în SUA, Canada, Bulgaria, Ungaria, Croaţia se foloseşte fructoza din porumb. “Sunt foarte multe considerente care se iau în calcul atunci când se decide ce îndulcitor va fi folosit. Sunt raţiuni de marketing, se ţine cont de ingredientele care pot fi disponibile pe acea piaţă, de logistică. O astfel de decizie este luată de fiecare ţară în parte”, susţine Miruna Smeureanu, Public Affairs&Communication Manager România.

Coca Cola cu zahăr de la Roman şi din Oradea

Oficialii companiei susţin că în cazul României nu se va trece la îndulcirea Coca Cola cu fructoză. Fabricile Coca Cola din România se aprovizionează cu zahăr de la SC Zahărul Oradea, deţinută de grupul franco german Cristal Union şi de la fabrica Agrana de la Roman. “Nu mai cumpărăm zahăr dinainte de anii 2000, iar atunci cumpăram sporadic”, mai spune directorul Coca Cola.

De unde iau apa

În ceea ce priveşte apa, ce reprezintă 85% în cazul unei sticle  Coca Cola şi de 95% în cazul unei sticle  Coca Cola Zero, producătorul susţine că foloseşte resurse proprii. Compania deţine 9 puţuri de apă, dintre care 9 la Ploieşti şi 3 la Timişoara prin care scot apă de la o adâncime de 150 de metri. “Apa folosită de noi şi pe care o tratăm în fabricile noastre este extrasă de la 150 de metri pentru că acolo se află apă veche, liberă de orice atac chimic”, a mai explicat directorul companiei. Acesta susţine că fabricile Coca Cola sunt în proces de diminuare a cantităţilor de apă folosite, în vederea reducerii costurilor, dar şi pentru a fi o companie mai prietenoasă cu mediul. În momentul da faţă, pentru fiecare litru de răcoritoare produsă, Coca Cola foloseşte aproximativ 2 litri de apă.

Nu în ultimul rând, fabrica de la Ploieşti a companiei foloseşte energie exclusiv din resurse proprii, în urma unei investiţii de aproximativ 15 milioane de euro într-o centrală de cogenerare. “Am ajuns să dam energie şi în sistem”, spune Naiman potrivit căruia există discuţii pentru a investi într-o astfel de centrală şi la Timişoara.