Corupţie. Așa cum Iohannis ține în prezent predici despre lupta cu sistemul, cu baronii, dar uită cu desăvârșire de cazul Căncescu, sau de Sorin Roșca-Stănescu și tace mâlc cu prezidiul ACL plin ochi de personaje luate în vizorul DNA, așa și Monica Macovei poate fi acuzată că a acceptat avantajul conjunctural al unei funcții prea bine plătite, de europarlamentar, propulsată ca vârf de lance a PDL, același partid ce colcăie de corupți. Nici Iohannis, nici Macovei nu și-au permis să se dezică de mizeria și trecutul nelimpezit al PDL. Iohannis tace, Macovei îi ține isonul, căci niciunul nici celălalt nu au făcut o necesară delimitare între ce a fost PDL, ce este dar mai ales ce va fi în viitor. Așa cum Vasile Blaga nu s-a dezis niciodată de dezastrul politico-economic cauzat de cuplul Băsescu-Boc, nici cei doi candidați nu s-au delimitat de mocirla corupției portocalii (dovadă stau sutele de dosare avansate de Corpul de control al premierului, care nu vor putea fi ignorate la nesfârșit) insistând să apară în fața electoratului drept campionii auto-numiți ai luptei anticorupție. Similar, nici Iohannis, nici Macovei nu au demisionat din funcțiile deținute în prezent. Dacă edilul de Sibiu pretextează ocuparea unei poziții oarecum tehnocrate, Macovei nu poate justifica păstrarea funcției de europarlamentar pe care o datorează în esență mașinăriei de vot pedeliste. Elementul vizibil comun, în acest caz, este prudența meschină a unor personaje goale de conținut, care se prezintă electoratului drept campionii luptei anti-sistem în timp ce beneficiază din plin de acel sistem.