pill finder soma buy soma online cevdet egemenlik soma

purchase ambien Kent buy ambien online ambien Riverside

buy valium Sioux Falls buy valium online se puede mezclar valium con ibuprofeno

can you take valium and phentermine buy phentermine online is phentermine like methamphetamine

how long should you wait to take ativan after drinking generic lorazepam is taking ativan safe during pregnancy

weight loss phentermine 2012 generic phentermine duromine 30mg phentermine suppliers in south africa

can tramadol make your kidneys hurt buy tramadol online tramadol otc canada

er tramadol og dolol det samme tramadol 50 mg how much does tramadol cost in mexico

can you cut ambien pill in half buy ambien soma and ambien together

does valium need prescription valium online otc drugs like valium











>

Archive for: iulie 2016

Yahoo Messenger nu a murit, tocmai a fost reinventat pentru PC și Mac

Posibilitatea să mai folosiți Yahoo Messenger este foarte mică, dar lansarea unei versiuni modernizate și reinventate complet, s-ar putea să vă convingă să reveniți asupra deciziei.

Numărul aplicațiilor de chat, indiferent de platformă este semnificativ, iar foarte jos pe lista priorităților de pe această listă se află Yahoo Messenger. În același timp, respectivul client de chat a fost unul dintre primele create vreodată, împreună cu Skype, pe care majoritatea posesorilor de PC-uri le-au folosit la un moment dat.

Din acest motiv, relansarea clientului pentru conversații online este un gest cu o semnificație istorică, mai ales când cei mai mulți dintre noi au fost convinși că reprezintă un capitol încheiat din istoria Yahoo.

La câteva zile după ce am aflat că Verizon a achiziționat cu 4,83 miliarde de dolari Yahoo, compania condusă de Marissa Mayer a făcut un anunț foarte important.

Tocmai a lansat în mod oficial două aplicații Yahoo Messenger pe care le puteți descărca pentru Mac și PC. Acestea pot fi descărcate gratuit și este mai relevant ca niciodată să le descărcați într-un timp cât mai scurt de la această adresă.  Nu de alta, dar dacă insistați să folosiți în continuare vechile versiuni de Yahoo Messenger, acestea for înceta complet să mai funcționeze după data de 5 august.

Cu alte cuvinte, a venit timpul să vă modernizați, iar noul Messenger ilustrează foarte bine ideea de modernitate. Aflat într-un stadiu de dezvoltare prelungit, din care nu credeam că va mai ieși vreodată, noul program are o interfață complet diferită față de orice altă creație Yahoo pe care ați experimentat-o vreodată. Câteva funcții în special, merită toată atenția. Lista include posibilitatea ștergeii mesajelor gata trimise, o funcție ideală pentru momentele în care ați scris un text la nervi  sau ați făcut o greșeală de ortografie. Puteți căuta rapid și trimite reacții sub formă de GIF-uri folosind Slack. Mai este inclusă posibilitatea de a da like la postări și de a trimite rapid seturi stufoase de fotografii doar prin tragerea lor din Finder sau File Explorer în fereastra de chat.

sursa: http://playtech.ro/

Un inginer din Craiova a inventat si va produce TRACTORUL care va costa sub 10.000 de euro!

Cătălin Stroe, inginer din Craiova si proprietarul producătorului de moto­utilaje agricole Ruris, spune că a proiectat deja un tractor de mici dimensiuni care să coste câteva mii de euro, pentru a putea fi achiziţionat de oricine care are câteva hectare de teren agricol, informează zf.ro.

„Tractorul va costa sub 10.000 de euro. Am realizat deja primele prototipuri. Spre exemplu, vom avea motoare diesel de generaţie nouă şi acesta va putea ara cu două trupiţe“, a spus Cătălin Stroe.

Viitorul tractor va avea între 12 şi 30 CP, tracţiune 4×4 şi doar spate şi cutie de viteze manuală.

Industria românească a utilajelor agricole a ajuns să mai aibă opt jucători după ce în urmă cu 24 de ani pe piaţă produceau tehnică agricolă (utilaje sau subansambluri) aproape 30 de unităţi de producţie.

Ruris deţine la Craiova un laborator de cercetare-dezvoltare unde proiectează motoutilajele, iar compo­nentele sunt aduse de la furnizori internaţionali, fiind asamblate în România.

El a spus că în România în continuare va exista o cerere tot mai mare de utilaje, în condiţiile în care aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural, dar şi datorită faptului că tot mai mulţi români investesc în ferme de semisubzistenţă.

„Nu doar cei care sunt la sate au ferme, ci şi cei de la oraşe, din Bucureşti. Ştim doctori care au o casă la ţară şi cultivă legume“, a spus Cătălin Stroe.

 

tractor

SUA: Hillary Clinton obtine investitura democratilor pentru prezidentiale

 

Hillary Clinton, 68 de ani, a fost desemnata oficial marti seara la Philadelphia candidat al Partidului democrat la Casa Alba pentru alegerile din noiembrie, anunta AFP, citata de Agerpres.
Fosta Prima Doamna intra in istoria politica a Statelor Unite, fiind prima femeie candidata la prezidentiale din partea unui mare partid.

Conform rezultatelor de la primare, fosta sefa a diplomatiei americane a obtinut sprijinul majoritatii delegatilor, depasind pragul de 2.382 de voturi necesare pentru a primi investitura.

Ea va accepta oficial nominalizarea joi seara la inchiderea Conventiei democrate, dupa care a doua zi va porni din nou in campanie impreuna cu vicepresedintele sau desemnat, senatorul Tim Kaine, pentru a obtine victoria la 8 noiembrie in fata republicanului Donald Trump.

Intr-o atmosfera mult mai consensuala decat in ajun, cand numerosi delegati pro Bernie Sanders si-au manifestat nemultumirea, statul Dakota de Sud i-a adus simbolic voturile necesare in momentul-cheie al serii.

Primul atac al lui Lucian Ciobanu la fosta administratie! Ce a facut cu banii fostul primar si ce doreste sa faca acesta. Urmeaza si altii?

In decursul zilei de ieri, primarul Lucian Ciobanu a lansat primul atac la adresa fostei administratii Mircea Guta, aceasta a acuzat ca s-au cheltuit pe mandatul fostului primar Guta nu mai putin de 12,37 miliarde de lei de un grup de 20 de persoane la echipa de fotbal fara a se obtine vreo performanta.

Comunicat Lucian Ciobanu, primar Calafat:

,,Asa cum am promis revin cu lamuriri despre situatia creata la CS Dunarea Calafat .
Am fost investit primar la Calafat in urma cu 3 saptamani , din acel moment am inceput impreuna cu viceprimarul si angajatiui primariei o reorganizare a activitatii primariei. La cateva zile de la investire printre alte ordine de plata care mi-au fost aduse pt semnat se afla si un ordin de plata de 500 de milioane de lei vechi pt CS Dunarea Calafat , l-am retras de la plata pt a cere lamuriri cu privire la necesitatea acestei plati. L-am chemat pe presedintele clubului pt a-mi explica la ce-i sunt necesari acesti bani si pt a-mi arata facturile de servicii sau bunuri care trebuiau platite , acesta mi-a spus ca nu are nici un fel de factura sau document pt ca toate documentele clubului au ramas la contabila care a decedat cu ceva timp in urma. Pt a vedea care este situatia reala a clubului am hotarat sa trimit echipa de audit intern sa faca un control la club .La control s-a facut un inventar al bunurilor dar nu s-au gasit nici un fel de documente justificative pt sumele de bani cheltuite. In acest moment astept raportul comisiei de audit pt a vedea ce masuri se impun.
In ultimul sezon competitional la echipa de fotbal CS Dunarea Calafat mai activau doar cinci jucatori cu domiciliul in Calafat restul fiind adusi din alte localitati motiv pt care am discutat cu presedintele echipei sa facem o reorganizare a echipei si sa ne axam mai mult pe echipele de copii .Cel care s-a ocupat de copii cu rezultate bune si a iesit cu echipa lui campion al Judetului Dolj a fost Claudiu Oncica si i-am propus lui Mihai Predan sa colaboreze cu acesta pt a forma o echipa care in 2-3 ani sa promoveze in divizia C dar acesta a refuzat.
Ce s-a intamplat la CS Dunarea Calafat in ultimii 4 ani?
S-au cheltuit 12,37 miliarde de lei de un grup de circa 20 de persoane dintre care doar 2 angajati cu jumatate de norma iar obiectivul (promovarea) a fost ratat de fiecare data , mai mult decat atat in acest moment nu exista documente justficative pt banii cheltuiti.
Ce s-ar fi putut face cu cele 12 miliarde de lei ?
Cu acesti bani ar fi putut fi reabilitate toate scolile si gradinitele din Calafat in care invata peste 2600 de elevi sau ar fi putut fi facute 4 baze sportive moderne.
Ce propun?
Propun ca presedintele Mihai Predan sa intocmeasca un raport de activitate pe ultimii 4 ani pe care sa-l prezinte consiliului local , justificarea banilor cheltuiti (aceasta este de fapt presiunea pe care spunea domnul Usurelu ca o pun pe Mihai Predan) iar pe viitor sa se puna accentul pe echipele de copii.”

Lucian Ciobanu-Primar Calafat

50.000 Euro – 200.000 Euro – vin banii europeni pentru mici afaceri 2016: de la pensiuni agroturistice pana la ateliere la sate

A fost stabilita perioada in care antreprenorii pot sa ceara fonduri europene intre 50.000 de euro si 200.000 de euro pentru deschiderea si dezvoltarea unor mici afaceri non-agricole la sate, in cadrul submasurilor 6.2 si 6.4 din Programul National pentru Dezvolare Rurala (PNDR) 2014-2020. De asemenea, s-au publicat ghidurile solicitantului in forma finala, lista condurilor CAEN eligibile, modelele de planuri de afaceri si alte documente necesare pentru sesiunile 2016 ale celor doua linii de finantare.

Cererile de finantare si celelalte documente necesare se depun online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

50.000-70.000 de euro, fara contributie proprie

Submasura 6.2 „Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” are un buget total de 73 milioane Euro.

Avantajul acestei inii de finantare este fapul ca sprijinul nerambursabil este de 100% din valoarea investitiei, nefiind solicitata contributie proprie din partea antreprenorului.

Sprijinul nerambursabil va fi de:

  • 70.000 Euro/ proiect in cazul activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism.
  • 50.000 Euro/ proiect in cazul altor activitati.

Banii vor fi acordat sub forma de prima in doua transe astfel:

  • 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
  • 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu conditia implementarii corecte a Planului de Afaceri fara a depasi 5 ani de la data semnarii Deciziei de Finantare.

Cine va putea lua acesti bani:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spatiul rural, care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati non-agricole pentru prima data (autorizati cu statut minim de PFA).Atentie: Persoanele fizice neautorizate NU sunt eligibile.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderile mici din spatiul rural, care isi propun activitati non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii sprijinului.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii Cererii de Finantare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii proiectului(start-ups).

Pentru a putea cere banii europeni, solicitantii trebie sa indeplineasca anumite conditii printre care si aceea de a avea sediul social si punctul/punctele de lucru  situate in spatiul rural iar activitatea propusa prin proiect sa fie desfasurata in spatiul rural.

Investitiile pot fi facute in domenii ca:

  • Activitati de productie. Exemple: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselorlemnoase, productie de combustibil din biomasa, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.
  • Activitati mestesugaresti. Exemple: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non¬agricole (olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.).
  • Activitati turistice. Exemple: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare si servicii de alimentatie publica.
  • Servicii. Exemple: cabinete medicale, sanitar-veterinare, service masini, unelte, obiecte casnice, consultanta, contabilitate, birou avocatura, audit, servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice, servicii tehnice etc.

Cititi cu atentie si respectati Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.2, inainte sa aplicati.

Pana la 200.000 Euro pentru dezvoltarea de afaceri non-agricole la sate

Submasura 6.4 – „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” are un buget total alocat de 85 milioane Euro.

In aceasta schema, antreprenorii pot obtine sprijin nerambursabil de pana la 200.000 de Euro pe 3 ani fiscali, pentru dezvoltarea unor mici aaceri non-agricole, in mediul rural.

Intensitatea sprijinului neramburabil este de maximum 90% din valoarea proiectului, ceea ce inseamna ca si solicitantul trebuie sa vina cu minimum 10% din valoarea investitiilor.

Cine poate lua banii europeni:

  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici existente, din spatiul rural;
  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici nou-infiintate (start-up), din spatiul rural, care fac dovada cofinantarii. O micro-intreprindere este considerata start-up daca este infiintata in anul depunerii Cererii de Finantare sau daca nu a inregistrat activitate pana in momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali consecutivi.
  • Fermierii sau membrii unor gospodarii agricole care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unei activitati non-agricole in cadrul intreprinderii deja existente incadrabile in microintreprinderi si intreprinderi mici.

Ce afaceri pot fi finantate cu acesti bani

Cu fondurile nerambursabile din submasura 6.4 pot fi finantate o serie intreaga de activitati non-agricole din comunele tarii, cum ar fi:

  • Investitii pentru producerea si comercializarea produselor neagricole (fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare de constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice).
  • Investitii pentru activitati mestesugaresti (activitati de artizanat si alte activitati traditionale neagricole (olarit, brodat, prelucrare manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii, etc).
  • Investitii legate de furnizarea de servicii (servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; servicii de reparatii masini, unelte, obiecte casnice; servicii de consultanta, contabilitate, juridice, audit; activitati de servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative etc.).
  • Investitii pentru infrastructura in unitatile de primire turistica tip agro-turistic, proiecte de activitati de agrement (dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare).
  • Investitii pentru productia de combustibil din biomasa (ex: fabricare de peleti si brichete) in vederea comercializarii.

Cititi cu atentie Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.4 pentru a putea cere banii europeni.

Resurse utile:

 

http://www.startupcafe.ro/

Pasivitatea omoara! Dunarea face victime in fiecare an! Autoritatile locale se trezesc?

In fiecare an sunt foarte multe tragedii provocate de Dunare, chiar si zilele acestea mai multe victime ale nepasarii autoritatilor au atras atentia publica.
Avand in vedere ca autoritatile locale nu cunosc ca au sub administrate doua plaje in zona Calafat, Realitatea Dunareana propune angajarea unor specialisti pentru a oferi siguranta celor care se aventureaza in Dunare in aceasta perioada.
Putem salva vieti, statisticile ne spun asta. Securitatea turistilor este importanta si la Calafat, astazi fiecare isi asuma orice eveniment nefericit in zona.

De la politicienii locali nu ne asteptam la astfel de propuneri pentru ca majoritatea isi permit vacante luxoase in locatii exotice insa indiferenta ucide.

In speranta ca acest demers va fi respectat, tragem un semnal de alarma foarte important, nepasarea ucide!

Șoc: Mircea Guta a plecat in concediu pe banii Primariei Calafat!

Incredibil! Mircea Guta nu se mai opreste! Surse foarte credibile ne-au relatat faptul ca fostul primar al Mun. Calafat, Mircea Guta, care este trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu, el fiind acuzat că a primit o maşină de la un administrator de societăţi comerciale, în schimbul acordării unor contracte din bani publici, ar fi plecat in concediu impreuna cu sotia si un grup de prieteni pe banii Primariei Calafat.

Procedura prin care a facut acest lucru este urmatoarea: Primaria Calafat a contractat cursuri de specializare pentru angajatii institutiei, dar angajatii care trebuiau sa se duca la aceste cursuri, se pare, ca au fost doar pe hartie, iar in locul acestora, au fost alte persoane, printre care si fostul edil al Calafatului, Mircea Marinel Guta.

Realitatea Dunareana ii cere primarului Ciobanu Lucian sa inlature orice fel de suspiciuni ca ar fi avut legatura cu ce s-a intamplat si sa lamureasca problema aceasta, care, credem noi, este foarte grava, pentru ca daca se adevereste, cei implicati pot avea mari probleme cu legea, pentru fals si uz de fals in inscrisuri.

 

De 15 ani au început să muncească în agricultură, iar azi au 12 solarii: „Agricultura a devenit pentru noi pasiune, stil de viaţă“

Legumele din comuna Poiana Mare sunt bine cunoscute în toată ţara. Legea „51% produse românești la raft“, adoptată de parlament pe 8 iunie, prin care marile magazine vor fi obligate să aibă la vânzare cel puțin 51% produse românești, care trebuie să provină dintr-un „lanţ scurt“ de aprovizionare, i-a pus pe jar pe legumicultorii din zonă. Aceştia nu mai cred în promisiuni, vor ca statul să facă ceva concret pentru ei pentru a-şi vinde marfa, dar şi pentru a-i susţine financiar, pentru că o astfel de îndeletnicire presupune investiţii costisitoare. Agricultorii vor să transforme legumele cultivate la Poiana Mare în brand naţional, să le înregistreze la OSIM. 

Legea produselor românești a fost promulgată și a declanșat adevărate dispute între retaileri și producătorii locali. Fermierii aşteaptă cu mare interes să aibă şansa să-şi vândă direct marfa către hipermarketuri. Le este însă teamă să-şi facă speranţe, susţin că de-a lungul anilor au primit doar promisiuni şi nu un sprijin real. Claudiu Macău are 45 de ani şi se numără printre localnicii extrem de harnici ai comunei Poiana Mare. De 15 ani s-a stabilit în această localitate, împreună cu soţia. De atunci nu şi-au mai permis să meargă în vacanţă, nu şi-au permis să plece o săptămână departe de casă, legumele şi solariile le-au răpit tot timpul. Au pornit de la zero, de la agricultură pentru propriul consum, ajungând astăzi să muncească în cele 12 solarii întinse pe 40 de arii. „Până în urmă cu 15 ani nu am avut nici o tangenţă cu agricultura. Am lucrat în Mehedinţi, la Romtelecom, soţia a lucrat la mină, ca lăcătuş mecanic. Apoi am venit aici, unde nu aveam nici o sursă de venit, şi ne-am apucat de cultivat legume. La început am avut un solar, apoi două-trei şi cu timpul am ajuns la 12. Agricultura a devenit pentru noi pasiune, stil de viaţă. În urmă cu patru ani am accesat fonduri europene pe Măsura 141“, a povestit legumicultorul.

„Ar fi foarte bine ca statul să ne ajute cu ceva“

Claudiu Macău se numără printre legumicultorii din localitate care au încheiat contracte cu reţeaua de magazine Metro. Muncesc zi-lumină, din ianuarie până la sfârşitul lunii noiembrie, când dă îngheţul. „Cum au trecut sărbătorile de iarnă, începem cu salata, varza, avem de lucru non-stop cu serele, cu răsadniţele. Punem culturi succesive la solarii, 20.000-30.000 de fire de ceapă, de arpagic, la fel usturoi, fiecare solar cu câte o cultură. Apoi punem varză 7.000-8.000 de fire, 5.000-6.000 de salată, pătrunjel, este foarte mult de muncă. Folosim o bază de fertilizare adecvată, pe cele patru baze de vegetaţie. După cultura de primăvară-vară, cultura de roşii o înlocuim cu cea de castraveţi şi invers. A fost greu la început, nu ştiam nimic despre agricultură. Am fost nevoiţi să ne documentăm, să citim foarte mult, pentru că în primul an nu am reuşit să facem răsad şi a trebuit să cumpărăm, apoi nu ne-am descurcat cu solariile şi a trebuit să învăţăm. Dar se merită, satisfacţia este enormă când priveşti în jur şi vezi ce ai reuşit să faci. De 15 ani însă nu au am mai mers în vacanţă, în acest an vom avea primele şase zile de vacanţă“, a spus Elisabeta Macău. În ultimii şase-şapte ani, soţii Macău au investit în cele 12 solarii aproape 100.000 de lei. Treptat, pentru că nu au avut posibilităţi. Sunt conştienţi că lucrurile bune şi realizările se văd în timp. Tot ce au câştigat au reinvestit în solarii şi în gospodăria proprie. Şi-au montat panouri solare, centrale termice prin Casa Verde, aer condiţionat. Au investit în dezvoltarea profesională, au făcut cursuri de antreprenoriat, au învăţat foarte mult despre cum se face agricultură. „Trebuie ca marfa să fie de o calitate superioară, să fie calibrată. Preţul diferă de la o perioadă la alta, la început a fost ceva mai mare, spre doi lei kilogramul de roşii, după care a scăzut la un leu şi jumătate, acum a început iar să crească spre doi lei. Marfa cea mai bună o dăm acestui lanţ de hypermarket, restul o vindem la samsari. Când am auzit de acest ordin ca toţi comercianţii să aibă pe rafturi 51% produse româneşti, ne-am bucurat foarte mult. Este practic şansa noastră, a fermierilor români. Ar fi foarte bine ca statul să ne ajute cu ceva, să primim sămânţă gratuită sau măcar subvenţionată, să primim folie gratuită pentru solarii pentru că şi noi investim foarte mult. Piaţa de desfacere e foarte complicată, este foarte greu să venim în pieţe la oraş, nu ne permitem, nu avem timp. Dacă pleci cu marfă în pieţe din ţară pierzi două zile. Suntem cât de cât norocoşi, avem în Poiana Mare un centru local unde ne vindem marfa direct samsarilor. De câţiva ani însă, pieţele au fost invadate de legume şi fructe aduse din toate colţurile lumii“, a adăugat legumicultorul.

Vor să înregistreze roşia de Poiana Mare la OSIM

Şi reprezentanţii Primăriei Poiana Mare susţin că sprijinirea legumicultorilor autohtoni este vitală. Mai ales aici, unde aproape 80% din locuitori cultivă legume, atât pentru producţia proprie, cât şi pentru vânzare. „În Poiana Mare, oamenii trăiesc din agricultură. Ar trebui ca marketurile sau supermarketurile să se aprovizioneze direct de la aceşti fermieri. Avem piaţă de gros, unde vin cetăţenii şi îşi aduc legumele, îşi expun marfa în cutii, lădiţe, de aproape cinci ani avem o hală de 800 de metri pătraţi pentru legume. Oamenii sunt foarte gospodari, iar legumele din Poiana Mare sunt cunoscute în toată ţara. Cea mai mare supărare a acestor oameni este că nu au unde să îşi vândă marfa. Ei nu ştiu ce înseamnă odihna, muncesc din iarnă până toamna târziu. Avem legumicultori care se duc să îşi vândă marfa an de an în pieţele din toată ţară, căutând un preţ mai bun. În acest an, preţul a fost foarte mic, au fost zile când a ajuns la 30 de bani pe kilogramul de roşii. În ultima perioadă, preţul a crescut, a ajuns undeva la doi lei“, a spus Marin Vintilă, primarul comunei Poiana Mare. În 2015, peste 15.000 de tone de legume au fost produse în această comună. Localnicii, dar şi autorităţile vor ca roşia de Poiana Mare să devină brand naţional, să înregistreze marca „roşii de Poiana Mare“ la OSIM. „Din 2012, pe lădiţele care pleacă de aici scrie “roşie de grădină de Poiana Mare“. Trebuie să devină un brand, aceşti oameni merită asta, după care să cerem omologarea şi a altor legume“, a adăugat Marin Vintilă.

Alte investiţii în Poiana Mare  

În comuna Poiana Mare se lucrează la rețeaua de apă și canalizare. Lucrările la infrastructură se fac în paralel și sunt finanțate prin intermediul Masterplanului județean. În curând, în comună vor fi demarate lucrările la construirea unui nou dispensar, unde să fie mutați medicii de familie care au cabinetele într-o clădire revendicată de foștii proprietari. 

sursa: www.gds.ro

Primarul Lucian Ciobanu si consilierii locali Petre Traistaru si Cosmin Catrina, s-au intalnit cu pensionarii din Calafat

Astazi, la Casa de Cultura din Calafat, primarul Lucian Ciobanu, impreuna cu consilierii locali Petre Traistaru si Cosmin Catrina, s-au intalnit cu pensionarii din Calafat. La aceasta intalnire s-au discutat problemele cu care se confrunta pensionarii, dar si alte probleme ale Calafatului, precum si modalitati de rezolvare ale acestora . Dupa aceasta intalnire vor urma si altele, cu diferite categorii de varsta si profesionale din Calafat.

Cosmin Catrina, consilier local: Cetatenii Calafatului nu reprezinta doar cifre! Trebuie sa schimbam modul in care se face politica!

Intr-o postare pe pagina personala de facebook, consilierul local Cosmin Catrina, a facut urmatoarele precizari referitoare la situatia politica din Municipiul Calafat:

„Locuiesc in Calafat inca de cand m-am nascut. Dintotdeauna am crezut cu tarie ca in aceast oras se pot duce la bun sfarsit proiecte importante care sa faca din Calafat un oras prosper. Vreau sa precizez ca pentru mine, cetatenii Calafatului nu reprezinta doar cifre. Mandatul de consilier local nu face altceva decat sa ma incarce cu o responsabilitate uriasa. De aceea m-am gandit ca ar fi necesar un contact permanent cu nevoile si dorintele cetatenilor, realizat cu ajutorul mediului online si chiar cu intalniri periodice, in care vom discuta deschis despre tot ceea ce se doreste sa se realizeze in Calafat. Vom discuta si despre problemele Calafatului si vom incerca sa gasim solutii pentru rezolvarea lor. Trebuie sa schimbam modul in care se face politica si administratie locala, cetatenii trebuie informati si trebuie sa participe la buna functionare a orasului. Vom dezbate toate hotararile Consiliului Local Calafat si voi prelua sugestii de la dumneavoastra pe care le voi prezenta consilierilor locali. Alesii trebuie sa lucreze doar pentru cetatenii Mun. Calafat si primul pas trebuie sa se faca prin transparenta totala a sedintelor Consiliului Local. Va multumesc si sper ca vom avea o colaboare frumoasa.”

 

Maine are loc un nou termen in PROCESUL MIRCEA GUTA VS. CALAFETENI!

Mircea Guţă, fostul primar al oraşului Calafat, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu în formă continuată. Fostul edil este acuzat că a creat bugetului local un prejudiciu de peste 400.000 de euro. Guta a achiziţionat diverse bunuri de la o firmă administrată de un apropiat al lui Bercea Mondial. Fostul edil este acuzat că a primit şpagă un autoturism Chrysler. Acesta a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu, iar dosarul se află pe rol la Tribunalul Dolj.

Fostul edil al oraşului Calafat a fost sprijinit de inculpatul Constantin Coman , care i-a pus la dispoziţie facturi fiscale, pe elemente componente, în situaţia în care s-au livrat bunuri finite. Procurorii DNA-Craiova au stabilit că, s-a urmărit atât obţinerea unui prag valoric mai mic decât cel prevăzut de lege în materia achiziţiilor publice, ca limită pentru achiziţiile directe, cât şi un preţ supraevaluat, raportat la preţurile de piaţă şi cele menţionate în SEAP, pentru bunuri similare.

Mircea Guţă,  fostul primar al oraşului Calafat, a primit în anul 2008 de la Constantin Coman autoturism Chrysler. Cadoul primit l-a convins pe Mircea Guţă să încalce legislaţia privind achiziţiile publice, a unor relaţii comerciale între instituţia publică şi societăţile comerciale administrate de Constantin Coman Constantin. Fostul primar ak oraşului Calafat a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită şi abuz în serviciu în formă continuată, iar Constantin Coman a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată. Procurorii DNA-Craiova au stabilit că valoarea prejudiciului se ridică la suma de 403.041 euro.

Maine, 07.07.2016, are loc un nou termin in procesul lui Mircea Guta, iar Realitatea Dunareana o sa va tina la curent cu decizia magistratilor.
Procesul primarului din Calafat, amânat pentru o lună. Edilul este acuzat că a făcut afaceri ilegale cu un apropiat al lui Bercea Mondial

Rata şomajului din zona euro, la cel mai redus nivel din iulie 2011

Rata şomajului în zona euro a scăzut la 10,1% în mai, de la 10,2% în aprilie şi 11% în perioada similară din 2015, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Acesta este cel mai redus nivel din iulie 2011. Economiştii se aşteptau ca rata şomajului în zona euro să se menţină la 10,2% în mai.

Eurostat estimează că în zona euro aproximativ 16,267 milioane de persoane (din totalul populaţiei, estimat la 330 de milioane) erau în şomaj în cursul lunii mai, cu 1,44 milioane mai puţine decât în perioada similară din 2015. În rândul tinerilor, rata şomajului s-a situat la 20,7% în zona euro, iar cel mai ridicat nivel, de 50,4%, s-a înregistrat în Grecia.

În Uniunea Europeană, rata şomajului a scăzut în mai la 8,6%, de la 8,7% în aprilie şi 9,6% în perioada similară din 2015. Este cel mai redus nivel din martie 2009.

În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în Grecia (24,1% în martie) şi Spania (19,8%). La polul opus se situează Cehia (4%), Malta (4,1%) şi Germania (4,2%). România se situează sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,6% în mai, în creştere faţă de 6,4% în aprilie.

Comparativ cu mai 2015, rata şomajului a scăzut în 26 de state membre ale UE, a rămas stabilă în Letonia şi a crescut în Austria (de la 5,9% la 6,1%).

Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Cipru (de la 15,3% la 12%), Croaţia (de la 16,2% la 13,3%), Bulgaria (de la 10% la 7,3%) şi Spania (de la 22,5% la 19,8%).

Tineri someri