ambien and copd buy ambien order zolpidem Arvada

iktorivil med tramadol buy tramadol tramadol overseas pharmacy

ambien cr photo buy ambien online para que se usa el ambien

ambien paypal buy ambien online physical addiction to ambien

how many tramadol equals 1 vicodin buy tramadol online without a prescription pregabalina con tramadol

sertraline and valium cheap diazepam purchase valium Bridgeport

tramadol y daГ±o renal tramadol 50 mg can a dog take tramadol and previcox together

pet health insurance buy now tramadol tramadol online no prescription tramadol frequency for dogs

herbal pills like xanax buy xanax xanax in the philippines

xanax taken with tramadol buy xanax can xanax be taken with buspirone

Archive for: iulie 25th, 2016

Șoc: Mircea Guta a plecat in concediu pe banii Primariei Calafat!

Incredibil! Mircea Guta nu se mai opreste! Surse foarte credibile ne-au relatat faptul ca fostul primar al Mun. Calafat, Mircea Guta, care este trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu, el fiind acuzat că a primit o maşină de la un administrator de societăţi comerciale, în schimbul acordării unor contracte din bani publici, ar fi plecat in concediu impreuna cu sotia si un grup de prieteni pe banii Primariei Calafat.

Procedura prin care a facut acest lucru este urmatoarea: Primaria Calafat a contractat cursuri de specializare pentru angajatii institutiei, dar angajatii care trebuiau sa se duca la aceste cursuri, se pare, ca au fost doar pe hartie, iar in locul acestora, au fost alte persoane, printre care si fostul edil al Calafatului, Mircea Marinel Guta.

Realitatea Dunareana ii cere primarului Ciobanu Lucian sa inlature orice fel de suspiciuni ca ar fi avut legatura cu ce s-a intamplat si sa lamureasca problema aceasta, care, credem noi, este foarte grava, pentru ca daca se adevereste, cei implicati pot avea mari probleme cu legea, pentru fals si uz de fals in inscrisuri.

 

De 15 ani au început să muncească în agricultură, iar azi au 12 solarii: „Agricultura a devenit pentru noi pasiune, stil de viaţă“

Legumele din comuna Poiana Mare sunt bine cunoscute în toată ţara. Legea „51% produse românești la raft“, adoptată de parlament pe 8 iunie, prin care marile magazine vor fi obligate să aibă la vânzare cel puțin 51% produse românești, care trebuie să provină dintr-un „lanţ scurt“ de aprovizionare, i-a pus pe jar pe legumicultorii din zonă. Aceştia nu mai cred în promisiuni, vor ca statul să facă ceva concret pentru ei pentru a-şi vinde marfa, dar şi pentru a-i susţine financiar, pentru că o astfel de îndeletnicire presupune investiţii costisitoare. Agricultorii vor să transforme legumele cultivate la Poiana Mare în brand naţional, să le înregistreze la OSIM. 

Legea produselor românești a fost promulgată și a declanșat adevărate dispute între retaileri și producătorii locali. Fermierii aşteaptă cu mare interes să aibă şansa să-şi vândă direct marfa către hipermarketuri. Le este însă teamă să-şi facă speranţe, susţin că de-a lungul anilor au primit doar promisiuni şi nu un sprijin real. Claudiu Macău are 45 de ani şi se numără printre localnicii extrem de harnici ai comunei Poiana Mare. De 15 ani s-a stabilit în această localitate, împreună cu soţia. De atunci nu şi-au mai permis să meargă în vacanţă, nu şi-au permis să plece o săptămână departe de casă, legumele şi solariile le-au răpit tot timpul. Au pornit de la zero, de la agricultură pentru propriul consum, ajungând astăzi să muncească în cele 12 solarii întinse pe 40 de arii. „Până în urmă cu 15 ani nu am avut nici o tangenţă cu agricultura. Am lucrat în Mehedinţi, la Romtelecom, soţia a lucrat la mină, ca lăcătuş mecanic. Apoi am venit aici, unde nu aveam nici o sursă de venit, şi ne-am apucat de cultivat legume. La început am avut un solar, apoi două-trei şi cu timpul am ajuns la 12. Agricultura a devenit pentru noi pasiune, stil de viaţă. În urmă cu patru ani am accesat fonduri europene pe Măsura 141“, a povestit legumicultorul.

„Ar fi foarte bine ca statul să ne ajute cu ceva“

Claudiu Macău se numără printre legumicultorii din localitate care au încheiat contracte cu reţeaua de magazine Metro. Muncesc zi-lumină, din ianuarie până la sfârşitul lunii noiembrie, când dă îngheţul. „Cum au trecut sărbătorile de iarnă, începem cu salata, varza, avem de lucru non-stop cu serele, cu răsadniţele. Punem culturi succesive la solarii, 20.000-30.000 de fire de ceapă, de arpagic, la fel usturoi, fiecare solar cu câte o cultură. Apoi punem varză 7.000-8.000 de fire, 5.000-6.000 de salată, pătrunjel, este foarte mult de muncă. Folosim o bază de fertilizare adecvată, pe cele patru baze de vegetaţie. După cultura de primăvară-vară, cultura de roşii o înlocuim cu cea de castraveţi şi invers. A fost greu la început, nu ştiam nimic despre agricultură. Am fost nevoiţi să ne documentăm, să citim foarte mult, pentru că în primul an nu am reuşit să facem răsad şi a trebuit să cumpărăm, apoi nu ne-am descurcat cu solariile şi a trebuit să învăţăm. Dar se merită, satisfacţia este enormă când priveşti în jur şi vezi ce ai reuşit să faci. De 15 ani însă nu au am mai mers în vacanţă, în acest an vom avea primele şase zile de vacanţă“, a spus Elisabeta Macău. În ultimii şase-şapte ani, soţii Macău au investit în cele 12 solarii aproape 100.000 de lei. Treptat, pentru că nu au avut posibilităţi. Sunt conştienţi că lucrurile bune şi realizările se văd în timp. Tot ce au câştigat au reinvestit în solarii şi în gospodăria proprie. Şi-au montat panouri solare, centrale termice prin Casa Verde, aer condiţionat. Au investit în dezvoltarea profesională, au făcut cursuri de antreprenoriat, au învăţat foarte mult despre cum se face agricultură. „Trebuie ca marfa să fie de o calitate superioară, să fie calibrată. Preţul diferă de la o perioadă la alta, la început a fost ceva mai mare, spre doi lei kilogramul de roşii, după care a scăzut la un leu şi jumătate, acum a început iar să crească spre doi lei. Marfa cea mai bună o dăm acestui lanţ de hypermarket, restul o vindem la samsari. Când am auzit de acest ordin ca toţi comercianţii să aibă pe rafturi 51% produse româneşti, ne-am bucurat foarte mult. Este practic şansa noastră, a fermierilor români. Ar fi foarte bine ca statul să ne ajute cu ceva, să primim sămânţă gratuită sau măcar subvenţionată, să primim folie gratuită pentru solarii pentru că şi noi investim foarte mult. Piaţa de desfacere e foarte complicată, este foarte greu să venim în pieţe la oraş, nu ne permitem, nu avem timp. Dacă pleci cu marfă în pieţe din ţară pierzi două zile. Suntem cât de cât norocoşi, avem în Poiana Mare un centru local unde ne vindem marfa direct samsarilor. De câţiva ani însă, pieţele au fost invadate de legume şi fructe aduse din toate colţurile lumii“, a adăugat legumicultorul.

Vor să înregistreze roşia de Poiana Mare la OSIM

Şi reprezentanţii Primăriei Poiana Mare susţin că sprijinirea legumicultorilor autohtoni este vitală. Mai ales aici, unde aproape 80% din locuitori cultivă legume, atât pentru producţia proprie, cât şi pentru vânzare. „În Poiana Mare, oamenii trăiesc din agricultură. Ar trebui ca marketurile sau supermarketurile să se aprovizioneze direct de la aceşti fermieri. Avem piaţă de gros, unde vin cetăţenii şi îşi aduc legumele, îşi expun marfa în cutii, lădiţe, de aproape cinci ani avem o hală de 800 de metri pătraţi pentru legume. Oamenii sunt foarte gospodari, iar legumele din Poiana Mare sunt cunoscute în toată ţara. Cea mai mare supărare a acestor oameni este că nu au unde să îşi vândă marfa. Ei nu ştiu ce înseamnă odihna, muncesc din iarnă până toamna târziu. Avem legumicultori care se duc să îşi vândă marfa an de an în pieţele din toată ţară, căutând un preţ mai bun. În acest an, preţul a fost foarte mic, au fost zile când a ajuns la 30 de bani pe kilogramul de roşii. În ultima perioadă, preţul a crescut, a ajuns undeva la doi lei“, a spus Marin Vintilă, primarul comunei Poiana Mare. În 2015, peste 15.000 de tone de legume au fost produse în această comună. Localnicii, dar şi autorităţile vor ca roşia de Poiana Mare să devină brand naţional, să înregistreze marca „roşii de Poiana Mare“ la OSIM. „Din 2012, pe lădiţele care pleacă de aici scrie “roşie de grădină de Poiana Mare“. Trebuie să devină un brand, aceşti oameni merită asta, după care să cerem omologarea şi a altor legume“, a adăugat Marin Vintilă.

Alte investiţii în Poiana Mare  

În comuna Poiana Mare se lucrează la rețeaua de apă și canalizare. Lucrările la infrastructură se fac în paralel și sunt finanțate prin intermediul Masterplanului județean. În curând, în comună vor fi demarate lucrările la construirea unui nou dispensar, unde să fie mutați medicii de familie care au cabinetele într-o clădire revendicată de foștii proprietari. 

sursa: www.gds.ro