Ceea ce Realitatea Dunăreană a spus în campania electorală din 2016 se adevereşte pe zi ce trece, şi anume că Lucian Ciobanu, un personaj care s-a trezit primar peste noapte, nu este pregătit să conducă un oraş precum Calafatul.

Acesta a intrat în campania electorală cu promisiuni care încercau să redea speranţa pierdută a calafetenilor că situaţia oraşului se mai poate îndrepta, mulţi l-au şi crezut şi au ales să-i ofere conducerea oraşului Calafat pentru o perioada de 4 ani, dar, din păcate, pe zi ce trece, nici măcar o promisiune făcută de el nu este realizată.

Una din aceste promisiuni cu care a câştigat alegerile din 2016 a fost că va readuce echipa de fotbal Dunărea Calafat acolo unde îi este locul, acesta “tăind şi spânzurând” imediat după alegeri şi decapitând toată conducerea echipei de fotbal, instalându-şi oamenii în fruntea clubului de fotbal.

Din păcate, începutul acestui sezon este DEZASTRUOS pentru echipa de fotbal locală, din 3 meciuri obţinând doar 1 punct, ultima partida pierzând-o la scor de neprezentare cu echipa de la Podari(3-0), şi momentan ocupând locul 13 din 14.

Constatăm cu dezamăgire că promisiunile lui Lucian Ciobanu, cu privire la salvarea echipei de fotbal locale, Dunărea Calafat, au rămas doar simple modalităţi de atragere a atenţiei cetăţenilor din Calafat.

Tragem un semnal de alarmă asupra faptului, că atât actualul primar cât şi echipa din fruntea Primăriei Calafat, sunt total răspunzători pentru starea deplorabilă a clubului, Lucian Ciobanu, aducând la conducerea echipei oameni care nu-i recomandă absolut nimic pentru a conduce destinele Dunării Calafat.

Primarul Ciobanu trebuie să anunţe clar strategia Primăriei Calafat, faţă de clubul de fotbal Dunărea Calafat, în calitate de principal finanţator al echipei, şi nu doar informaţii incomplete sau zvonuri pe care le-a lansat constant în ultimul timp.

Ceea ce se petrece in acest moment in Calafat si in zona Bascov, este de domeniul stintifico-fantasticului, un cetatean din Calafat, pe nume Ciupag, dupa ce a terorizat locuitorii din centrul orasului Calafat cu un magazin care s-ar putea sa nu fie atat de legal deschis pe cat zice el, s-a gandit sa mearga si in zona Bascov ca sa distruga si ce a mai ramas din plaja de acolo! Acesta a inchis definitiv accesul plaja de la Bascov, atat oamenilor, cat si societatilor care isi desfasoara activitatea acolo.

Cerem de urgenta interventia Primariei Calafat pentru  a remedia situatia de la Bascov, pentru ca acest individ pur si simplu isi bate joc de toti cetatenii Mun. Calafat. Nu este posibil sa blochezi accestul oamenilor din  Calafat pe un teren public, teren care apartine tocmai celor carora le interzice Ciupag accesul, cetatenilor din Calafat, chiar daca are drept de folosinta pe acel teren.

Chiar Mun. Calafat a ajuns sat fara caini? Primarul Calafatului nu are nimic de spus in situatia asta? Daca facea Ciupag chestia asta pe plaja de la Debarcader, cum actiona oare primarul Calafatului, Lucian Ciobanu?

Incredibil ce se petrece in ultimele zile in zona Popasului Turistic Bascov, unele personaje  care au diferite forme de proprietate acolo au inceput sa-si faca singure legea, in noaptea de sambata, 5 august, o persoana fizica pe nume Alexandru Ciupag a considerat ca o societate comerciala care isi desfasura activitatea legal pe un teren inchiriat de la Primaria Calafat il deranjeaza pe acesta datorita nivelului ridicat al sonorizarii, si cu ajutorul unui patent a taiat firul de alimentare cu energie electrica al respectivei societati.

Ciupag, prin diferiti interpusi i-ar fi avertizat pe administratorii societatii ca il deranjeaza nivelul sonorizarii, acestia i-au explicat ca nu exista nicio reglementare locala in vigoare prin care sa fie obligati sa reduca nivelul sunetului si sa trimita peste 150 de persoane tinere din Calafat acasa.

In urma celor explicate, Ciupag, cu ajutorul unei scari si al unui patent, simtindu-se probabil lezat de raspunsul celor doi administratori ai societatii vatamate, a taiat pur si simplu firul de alimentare cu energie electrica al societatii respective, societatea in cauza fiind nevoita sa trimita acasa peste 150 de persoane din Calafat care venisera sa se distreze pe plaja de la Bascov.

Dupa asta, in decursul zilei de 9.08.2017, Ciupag, ca sa puna cireasa pe tort, a blocat si accesul catre societatea careia in noaptea de sambata i-a taiat energia electrica, motivand ca este proprietatea lui si ca accesul trebuie sa se faca pe plaja.

Primaria Calafat ce face? La Bascov chiar este vestul salbatic? Societatile care au inchirat plaja de la administratia locala din Calafat trebuie sa-si faca aprovizionarea pe plaja? Sau pe Dunare? Din cate am aflat noi, doar constructile vechiului restaurant Bascov ar fi ale lui Ciupag sau ale surorii sale, dar terenul din jurul acestora este al Primariei Calafat si Ciupag ar avea doar drept de folosinta pe el, drept de folosinta care poate fi reglementat de Primaria Calafat in asa fel inca sa permita si accesul restului de chiriasi de pe plaja catre drumul public.

Legea dreptului de folosinta spune asa: Dreptul de folosinţă gratuită se naşte prin acte ale autorităţilor publice asemănător dreptului de administrare, fiind un drept real, deoarece permite titularului exercitarea unor prerogative asupra bunurilor primite în folosinţă, este un drept temporar, poartă asupra unor bunuri mobile şi imobile proprietate publică a statului sau bunuri imobile şi mobile proprietate publică a entităţilor sale teritoriale şi are ca beneficiari numai persoane juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori servicii publice.

ATENTIE: Persoane juridice fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori servicii publice. Face Ciupag asta acolo? Activitate de binefacere sau de utilitate publică ori servicii publice? Nu credem!

Preluare: TELE 2 Drobeta TV

Deputatul ALDE de Dolj, Ion Cupă, era supranumit de presa din Dolj, înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2016, “datoru”. Portalul media calafatul.ro scria prin noiembrie anul trecut că „Bebe Cupă este soluţia nefericită găsită la Dolj de Tăriceanu”. Chiar dacă soluţia Cupă nu a fost chiar atât de nefericită, acesta intrând la limită în Parlament, ca deputat de Dolj, porecla de „datoru” i se cam potriveşte, deoarece, în declaraţia de avere, Bebe Cupă figurează cu datorii la bănci de peste 77 de mii de euro.

Nu ştim ce va fi de acum încolo, dar parametrii în care evoluează astăzi economia românească sunt la un nivel excepţional: în luna mai 2017 a fost atins numărul maxim de salariaţi în ultimii 20 de ani, de 4,84 de milioane, salariul mediu net creşte de trei ani cu peste 10% pe an, iar profiturile companiilor locale au atins în 2016 cel mai înalt nivel istoric, de 93 de miliarde de lei, cu 50% mai mult decât în 2015.

Nu se poate spune că măsurile de relaxare fiscală, începând cu scăderea CAS din octombrie 2014, scăderea TVA la alimente din iunie 2015 de la 24% la 9% şi scăderile TVA din ianuarie 2016 şi ianuarie 2017, de la 24% la 19%, nu şi-au atins scopul: cererea din economie a crescut, firmele şi-au multiplicat vânzările, nu mai găsesc angajaţi şi sunt nevoite să mărească salariile.

Pe de altă parte, şi oferta a început să ţină pasul cu creşterea cererii astfel încât deficitul comercial nu a crescut într-un ritm îngrijorător. Mai mult, efervescenţa exporturilor de software şi a serviciilor de transport terestru vine să acopere cu fluxuri pozitive de capital minusul din cadrul contului curent creat de deficitul de balanţă comercială.

Cea mai mare realizare a Ro­mâ­­niei în aceşti ani este însă, de de­par­te, (re)crearea a 700.000 de lo­curi de muncă în ultimii şapte ani.

În 2010, România avea 4,1 mili­oane salariaţi, după ce criza a şters în doar doi ani 700.000 de lo­curi de muncă. A fost nevoie de şapte ani pentru a se reface numărul de angajaţi din 2008 şi este foarte probabil ca în 2017 să fie atins nivelul de 5 milioane de salariaţi.

Întrebarea cheie pentru următorii cinci ani este cine îşi asuma crearea a încă unui milion de locuri de muncă. Poate Ro­mânia ajunge în 2022 la 6 mi­li­oa­­ne de salariaţi? Aceasta ar însemna 200.000 de salariaţi în plus pe an. Experienţa anului 2017, când s-au creat doar în primele cinci luni ale anului 113.000 de noi lo­curi de muncă, deci 20.000 de noi lo­curi de muncă pe lună, arată că se poate.

Va fi interesant de urmărit dacă o companie precum Comdata, un call center deţinut de gigantul american Carlyle, va găsi 300 de vorbitori de italiană la Buzău la un salariu de 1.500 de lei net plus bonusuri.

Dacă România va ajunge la 6 milioane de salariaţi în 2022, va fi atenuată şi problema deficitului bugetului public de pensii, pentru că va creşte numărul de contribuitori cu 20%, precum şi masa salarială.

www.zf.ro