maksud udara ambien zolpidem no prescription what happens if you cut ambien in half

valium history wiki buy valium how do valium and alcohol interaction

what is the major class of antianxiety drugs such as valium buy diazepam valium vs codeine

xanax gummies buy xanax how many milligrams does it take to overdose on xanax

snl xanax canada buy xanax xanax more talkative

ambien sleep driving fda ambien online no prescription ambien withdrawals headache

valium drug users buy valium valium potatoes

xanax methods of administration alprazolam xanax xanax and overactive bladder

tramadol frankrike tramadol 50mg can i take tramadol with ciprofloxacin

soma dx delhi buy soma platone soma sema

Archive for: august 3rd, 2017

ALDE CUPĂ, DEPUTATUL „DATORUL” de DOLJ

Preluare: TELE 2 Drobeta TV

Deputatul ALDE de Dolj, Ion Cupă, era supranumit de presa din Dolj, înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2016, “datoru”. Portalul media calafatul.ro scria prin noiembrie anul trecut că „Bebe Cupă este soluţia nefericită găsită la Dolj de Tăriceanu”. Chiar dacă soluţia Cupă nu a fost chiar atât de nefericită, acesta intrând la limită în Parlament, ca deputat de Dolj, porecla de „datoru” i se cam potriveşte, deoarece, în declaraţia de avere, Bebe Cupă figurează cu datorii la bănci de peste 77 de mii de euro.


România a ajuns să creeze 20.000 de noi locuri de muncă pe lună!

Nu ştim ce va fi de acum încolo, dar parametrii în care evoluează astăzi economia românească sunt la un nivel excepţional: în luna mai 2017 a fost atins numărul maxim de salariaţi în ultimii 20 de ani, de 4,84 de milioane, salariul mediu net creşte de trei ani cu peste 10% pe an, iar profiturile companiilor locale au atins în 2016 cel mai înalt nivel istoric, de 93 de miliarde de lei, cu 50% mai mult decât în 2015.

Nu se poate spune că măsurile de relaxare fiscală, începând cu scăderea CAS din octombrie 2014, scăderea TVA la alimente din iunie 2015 de la 24% la 9% şi scăderile TVA din ianuarie 2016 şi ianuarie 2017, de la 24% la 19%, nu şi-au atins scopul: cererea din economie a crescut, firmele şi-au multiplicat vânzările, nu mai găsesc angajaţi şi sunt nevoite să mărească salariile.

Pe de altă parte, şi oferta a început să ţină pasul cu creşterea cererii astfel încât deficitul comercial nu a crescut într-un ritm îngrijorător. Mai mult, efervescenţa exporturilor de software şi a serviciilor de transport terestru vine să acopere cu fluxuri pozitive de capital minusul din cadrul contului curent creat de deficitul de balanţă comercială.

Cea mai mare realizare a Ro­mâ­­niei în aceşti ani este însă, de de­par­te, (re)crearea a 700.000 de lo­curi de muncă în ultimii şapte ani.

În 2010, România avea 4,1 mili­oane salariaţi, după ce criza a şters în doar doi ani 700.000 de lo­curi de muncă. A fost nevoie de şapte ani pentru a se reface numărul de angajaţi din 2008 şi este foarte probabil ca în 2017 să fie atins nivelul de 5 milioane de salariaţi.

Întrebarea cheie pentru următorii cinci ani este cine îşi asuma crearea a încă unui milion de locuri de muncă. Poate Ro­mânia ajunge în 2022 la 6 mi­li­oa­­ne de salariaţi? Aceasta ar însemna 200.000 de salariaţi în plus pe an. Experienţa anului 2017, când s-au creat doar în primele cinci luni ale anului 113.000 de noi lo­curi de muncă, deci 20.000 de noi lo­curi de muncă pe lună, arată că se poate.

Va fi interesant de urmărit dacă o companie precum Comdata, un call center deţinut de gigantul american Carlyle, va găsi 300 de vorbitori de italiană la Buzău la un salariu de 1.500 de lei net plus bonusuri.

Dacă România va ajunge la 6 milioane de salariaţi în 2022, va fi atenuată şi problema deficitului bugetului public de pensii, pentru că va creşte numărul de contribuitori cu 20%, precum şi masa salarială.

Imagini pentru locuri de munca

www.zf.ro