Miercuri, 25.10.2017, a avut loc procesul intentat de consilierul Cosmin Catrina impotriva Prefecturii Dolj, prin care acesta a cerut anularea ordinului de revocare din Consiliul Local Calafat, avand la baza procesele castigate cu ALDE Dolj si ALDE Calafat privind excluderea din partid, care s-a dovedit a fi nestatutara si nelegala, decizie luata ilegal si abuziv de Leontin „Portbagaj” Afrenie si o parte din biroul executiv al ALDE Calafat. La fel ca in celelalte procese castigate, si de data asta, instanta a dat castig de cauza consilierului Cosmin Catrina si a anulat ordinul Prefectului Dolj de revocare din Consiliul Local Calafat a acestuia.

Se dovedeste inca odata ca minciuna are picioare scurte, iar unora dintre membrii ALDE Calafat care au votat abuziv si ilegal excluderea consilierului Cosmin Catrina, in frunte cu Leontin „Portbagaj” , deja li s-au intocmit dosare penale pentru pentru fals si uz de fals in documente oficiale.

Folosindu-se de informatii false si falsificand probe, Leontin Afrenie si o parte din biroul executiv al ALDE Calafat au produs consecinte jurdice foarte grave, iar acum, prin pierderea proceselor in instantele civile, cazul se va indrepta spre instanta penala, unde acestia risca o pedeapsa de la 3 luni la 2 ani de inchisoare, conform articolului 291 din Codul Penal care spune: Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani când înscrisul este oficial.

Desi au impus conditii unice pentru restantierii la plata pentru impozite si taxe locale, Primaria Calafat cheltuie fara mila miliarde de lei pe nimic, urmeaza inca 6,5 miliarde de plata?

Aflati mai multe pe http://www.gds.ro/Local/2017-10-16/balta-fara-apa-de-la-calafat-face-valuri-in-instanta/

PRELUARE GDS.RO
O baltă amenajată cu fonduri europene la marginea oraşului Calafat, care a secat anul trecut, la două luni după umplere, este la fel de seacă și în prezent. Între timp, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit a executat Primăria Calafat pentru avansul plătit pentru balta fără apă (peste 650.000 de lei). În schimb, Primăria Calafat a dat în judecată Autoritatea de Management pentru a obține restul finanțării (654.551 de lei), însă a pierdut la Curtea de Apel Craiova. Dosarul a ajuns pe rolul Curții Supreme, instanță care urmează să dea o hotărâre definitivă.

Povestea bălții fără apă de la Calafat începe în primăvara anului 2014, când Primăria Calafat a semnat cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (AM POP) un contract de finanțare nerambursabilă pentru proiectul „Activităţi de protecţia mediului în zona «Ţuţuroaie» în vederea favorizării dezvoltării habitatelor“, cu o valoare de 1.309.103 lei.

Pe scurt, Primăria Calafat intenționa să amenajeze la marginea orașului, lângă Dunăre, o baltă cu bani din fonduri europene. Primăria Calafat a scos la licitație proiectarea și execuția în august 2014, firma câștigătoare fiind Gidazi Prod Com. Când să se apuce de treabă, Gidazi a descoperit că nu poate duce proiectul la capăt, așa că a renunțat. A fost reluată licitația, iar în martie 2015 a semnat contractul cu SC Construcții și Servicii în Construcții SRL. Potrivit caietului de sarcini, firma trebuia să realizeze o acumulare de apă artificială, cu un volum aproximativ de 71.000 de metri cubi, digul și fundul lacului urmând să fie acoperite cu o membrană care să împiedice scurgerea apei în pământ.

Balta putea să fie alimentată în două moduri: prin utilizarea unor motopompe active sau în mod natural, atunci când nivelul Dunării depășea coronamentul digului de împrejmuire. Primăria Calafat a primit un avans de 654.551 de lei pentru lucrarea care urma să fie gata pe 31 iulie 2015.

Lucrările au fost gata însă în septembrie 2015, când a și fost recepționată balta. Fără apă. În primăvara anului 2016, autoritățile locale au umplut balta cu apă din Dunăre, însă după două luni, apa a dispărut.

Gazeta de Sud a prezentat această situație în septembrie 2016 în articolul „Cum a secat după două luni un lac amenajat cu fonduri UE“, când autoritățile locale din Calafat au încercat să explice cum a fost posibil acest lucru. „Undeva au fost nişte vicii ascunse, care trebuie remediate. Avem un contract destul de bun făcut cu cel care a câştigat licitaţia și care trebuie să remedieze problema. Sper să se remedieze situaţia încât să nu fie nevoie să luăm nici un fel de măsuri. Până la urmă, e în garanţie şi constructorul este obligat să remedieze toate problemele apărute“, a explicat atunci Dan Vârtopeanu, administratorul municipiului Calafat.

Dacă pierde procesul cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, Primăria Calafat nu va putea recupera nici un leu din cei 1,3 milioane de lei plătiți pentru amenajarea bălții

După un an, balta este la fel de seacă

Tot în toamna anului trecut, reprezentanții SC Construcții și Servicii în Construcții explicau care ar fi putut fi problema. Membrana hidroizolantă a fost montată numai pe jumătate din suprafața fundului bălții, nu pe toată suprafața, așa cum prevedea proiectul. Tot atunci, reprezentanții firmei spuneau că vor remedia problema. „Proiectul prevedea montarea membranei peste tot, dar el (expertul firmei de proiectare – n.r.) ne-a spus că nu este nevoie peste tot și că putem renunța la o parte din ea. Noi avem acte, avem nota de renunțare semnată de el, deci suntem acoperiți. Am discutat cu Primăria Calafat și vom monta restul membranei din banii noștri. Oricum, garanția de bună execuție este blocată, așa că banii vor veni de acolo“, a declarat Emil Stoica, director în cadrul SC Construcții și Servicii în Construcții.

A trecut mai bine de un an, iar balta de la marginea municipiului Calafat este tot goală. Acum, autoritățile locale susțin că lucrarea este tot în garanție, iar problema trebuie rezolvată tot de SC Construcții și Servicii în Construcții. „Lucrarea este în garanție și constructorul trebuie să remedieze problemele. Vom convoca comisia de recepție și vom apela la un expert hidrolog, pentru a ne spune exact ce se întâmplă. Părerea mea este că, dacă o umplem de două-trei ori, apa nu se va mai infiltra. Nu am făcut acest lucru pentru că Dunărea nu a mai crescut, iar la pompe nu am apelat din cauza costurilor“, a explicat Dan Vârtopeanu.

Întrebat de ce SC Construcții și Servicii în Construcții nu a montat nici până acum restul de membrană, Vârtopeanu a susținut că, cel mai probabil, din cauza problemelor financiare ale firmei.
Apa din lac a dispărut cu bani cu tot

Ce se întâmplă cu banii europeni? În primul rând, AM POP a obligat Primăria Calafat să returneze cei 654.551 de lei primiți drept avans. „Cei de la Autoritatea de Management au venit cu un titlu executoriu pentru returnarea avansului și ne-am înțeles să îl rambursăm în termen de cinci ani. Pentru restul sumei suntem în proces“, au mai precizat reprezentanții Primăriei Calafat.

Este vorba de o acțiune înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la sfârșitul lunii aprilie 2016, prin care Primăria Calafat a solicitat obligarea AM POP să achite restul de bani.

În acțiunea sa, Primăria Calafat a susținut că AM POP a achitat doar avansul de 654.551 de lei, „deşi proiectul a fost implementat cu maxim de profesionalism şi în concordanţă cu dispoziţiile contractuale“. În plus, deși a fost depusă o cerere de rambursare finală, AM POP nu a transmis nici un răspuns. În întâmpinarea depusă la dosar, reprezentanții AM POP au explicat că cererea de rambursare depusă de Primăria Calafat a fost respinsă dintr-un motiv foarte simplu: cererea a fost depusă pe 28 octombrie 2015, pe când termenul limită pentru depunerea cererii de finanțare era 31 iulie 2015. Din acest motiv, cererea a fost declarată neconformă.

De asemenea, AM POP a explicat că, între timp, a transmis Primăriei Calafat mai multe notificări și convocări de conciliere, prin care a avertizat că expiră termenul de execuţie al contractului şi nu a fost depusă cererea de rambursare.

În februarie, anul acesta, instanța a respins acțiunea Primăriei Calafat, care ar fi trebuit, mai întâi, să conteste modul de soluționare de către AM POP a cererii de rambursare finală. Hotărârea instanței a fost atacată cu recurs de Primăria Calafat, în prezent acest dosar fiind în procedură de filtru pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De ce să amenajezi o baltă lângă Dunăre

Primăria Calafat a explicat că acest proiect reprezintă o continuare a mediului acvatic al Dunării și că acest lucru ar fi dus la modernizarea terenului. „Având în vedere vecinătatea acestui perimetru, adică Lunca Dunării şi limita cursului de apă (aproximativ 150 m până la Dunăre), lacul creat prin proiect este o continuare a mediului acvatic al Dunării pe un teren, care în prezent este denivelat şi constituie o zonă pe care se depun gunoaie (…) Lucrările prevăzute creează un mediu umed, unde se pot dezvolta specii de peşti ce trăiesc în apele Dunării, creează o zonă umedă în perioadele de secetă şi ajută la dezvoltarea faunei şi florei aferente bălţilor Dunării“, s-a menționat în caietul de sarcini. Până acum, mediul umed dorit de primărie a rămas… uscat.

Istoria Municipiului Calafat  este puternic pătata de prezenţa temporară, în postul de viceprimar, a personajului dubios, “portbagaj” Afrenie Leontin , recunoscut cu un trecut foarte controversat.
Biografia acestui individ, prezintă momente tragicomice, precum, credite neachitate de sute de mii de euro, furturi la drumul mare, momente de regăsire în portbagaj sau mai nou, fals, uz de fals sub formă calificată, fals intelectual şi prejudicu imens adus Consiliulului Local Calafat.

Astazi, a avut loc o sedinta extraordinara a Consiliului Local Calafat, unde viceprimarul “portbagaj” Leontin Afrenie, si-a mai aratat inca odata caracterul duplicitar si a tradat si alianta PSD-ALDE, alianta cu ajutorul careia a ajuns viceprimar al Mun. Calafat, acesta neprezentandu-se la sedinta, alaturi de el lipsind si un alt consilier al ALDE aflat sub controlul acestuia, al carui nume nu merita sa-l amintim. Cei doi au dorit ca prin aceasta actiune sa  lase Consiliul Local din Calafat fara cvorum de sedinta si aceasta sa nu mai aiba loc, profitand de un protest al liberalilor calafeteni care au anuntat ca se retrag din sedinta Consiliului Local datorita unor neintelegeri administrative avute cu primarul Lucian Ciobanu.

Totusi, se pare ca alianta PSD-ALDE de la Calafat a fost salvata de consilierul Petre Traistaru, care a nu a parasit sala de sedinta a Consiliului Local si a asigurat cvorum pentru continuarea acesteia.

“Portbagaj” Leontin Afrenie a dovedit inca odata ca nu este nimic altceva decat un trecator de ocazie prin viata politica din Calafat.  Acesta săvârseste cu bună ştiinţă un fals grosolan prin violarea votului calafetenilor pentru foloase şi interese personale.
Vor urma dezvăluiri senzaţionale despre metodele comice practicate de această pată neagră din istoria locală.
P.S: Se pare că la parchetul local este in lucru un dosar exploziv cu privire la falsurile comise de acest individ şi că în acest moment există o serie de documente explozive care îl incriminează direct.

Un alt  record care il bate viceprimarul Leontin Afrenie la lucruri negative, sunt dosarele de executari silite care le are pentru diferite spete, va prezentam numai cateva din acestea:

O simpla plimbare prin Calafat, ne arata ca  este un oras fara stapan, cu infrastructura distrusa, plin de gunoaie, cu foarte multi caini agresivi liberi pe strada care pot conduce la incidente tragice. Din pacate, lista poate continua aproape la nesfarsit.  Calafatul este neadministrat in acest moment! Domnule primar Ciobanu, nu ar fi mai bine sa demisionati? Sunteti total depasit de situatia administrativa a orasului!

Preluare ziarul Adevarul:

Locuitorii oraşului doljean Calafat se plâng că, în ultimii ani, s-au înmulţit proiectele edilitare ilogice şi inutile puse în aplicare de municipalitate.

Un clasament ad-hoc realizat de localnici indică pe locul 3 o baltă fără apă şi peşti, amenajată de oficialii de la primărie din fonduri europene. Pe locul 2 în topul investiţiilor prosteşti s-ar situa terenul de sport construit într-o zonă inundabilă, iar primul loc este ocupat de trecerile de pietoni care dau în gardurile oamenilor şi în stâlpii de electricitate. Ultima investiţie a fost realizată în 2016 tot pe banii Uniunii Europene.

„Nu văd rostul acestor treceri de pietoni. Cea care a fost amenajată la 200 de metri de casă mea se termină exact în gardul vecinului. Mai bine o ocolesc şi ajung liniştit la mine acasă. Noi vrem să batem recordurul minunilor din Caracal, dar peste câţiva ani cu siguranţă aşa o să fie. În zonă mai avem o baltă fără peşti şi fără apă şi un teren construit într-o zonă inundabilă pe malul Dunării. Credeţi că interesează pe cineva că aceste investiţii au fost făcute fără cap? Autorităţile au încasat banii şi la revedere pe mai departe“, se arată convins Florin Matei, un locuitor în oraşul Calafat.

„S-a lucrat după proiect“

Autorităţile din oraşul Calafat nu văd absolut nimic în neregulă legat de zebrele oraşului. „Trecerile de pietoni au fost realizate conform unui proiect şi aceste marcaje, din punctul nostru de vedere, au fost făcute unde trebuie. Aşa sunt făcute străzile în zona respectivă“, a spus Gheorghe Pîrvan, şeful Direcţiei Serviciului de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Calafat.

Oamenii din Calafat se plâng, totuşi, că este o adevărată aventură să circuli prin oraşul Calafat. Străzile sunt pline de gropi, iar trecerile de pietoni sunt făcute fără avizul vreunui specialist. „Din câte se pare, în ultimii doi ani am început să stabilim noi recorduri negative pe partea de infrastructură şi administraţie. Nu văd rostul acestor treceri de pietoni pentru că nu servesc la absolut nimic“, este de părere Mădălin Chipirlin, preşedinte al unui grup local de iniţiativă, intitulat Asociaţia Legal Drives.

Cu ce „concurează“

Caracalul Unii locuitori din Calafat se arată convinşi că vor depăşi în curând „minunile“ din Caracal, oraşul din judeţul vecin, Olt. „În Caracal vorbim despre nişte mituri, dar la noi le vedeţi cu ochii dumneavoastră. La Calafat totul este posibil. Pe nimeni nu interesează că lucrurile sunt făcute aşa, doar de dragul să fie făcute. Eu le-am spus de la bun început că aceste treceri de pietoni sunt doar să fie, dar ei mi-au spus că aşa este proiectul şi trebuie respectat. Dacă unul ne spune că trebuie să ne aruncăm în fântână, noi chiar aşa facem? Puteau să spună exact cum stă treaba de anul trecut şi acum nu mai vorbeam despre această situaţie“, a mai spus Adrian Mateescu.

România a început cel mai mare program de modernizare a armatei din ultimii 30 de ani.

Aşadar, vom cumpăra de la firmele americane: rachete, elicoptere, avioane  şi transportoare blindate de 3 miliarde de dolari. Vestea bună este că parte din aceste arme vor fi produse în fabricile noastre, iar asta înseamnă locuri de muncă pentru sute de oameni.

În următoarele 3 luni Armata Română are de dat 3 miliarde de euro pentru înzestrare aşa cum s-a angajat în faţă partenerilor NATO. Din cele 8 programe multianuale 4 au fost deja demarate.

Doi la sută din PIB pentru Apărare nu se negociază. Din 3 miliarde de euro, 40 % se duc pe înzestrare, deci România are un coş de cumpărături pentru armament de 1,2 miliarde de euro pe an. Pe ce se duc? Pe sisteme anti-rachetă Patriot. Le luăm în următoarele trei luni. Pe viitor, vom cumpără încă 36 de avioane F-16 pe lângă celelalte 12. Urmează 45 de elicoptere de atac de la Bell, construite şi în Texas, dar şi la Ghimbav. Mai luăm şi 200 de transportoare blindate: câteva zeci din străinătate, restul, fabricate aici, în România. Aşadar, banii vor intra în contul firmelor americane Raytheon, Lockheed Martin, Bell şi General Dynamics.

Mihai Fifor: “Mentenanţa se va face în România la una din companiile româneşti, vedem la care, va asigur că până la finele anului.”

Transportoarele blindate Pirahna ar da de muncă multor muncitori de la Uzina Mecanică Bucureşti pentru că doar primele 30 din cele 227 de maşinării de lupta ar fi produse în Elveţia. Restul s-ar fabrica aici, iar statul român ar plăti în jur de 900 de milioane de dolari pentru ele.

Pentru cele 36 de avioane F16, s-ar putea aloca aproape 20 de milioane de dolari pentru fiecare aeronava de luptă, pentru că acestea ar fi luate la mâna a două în timp ce elicopterele de atac, care se vor construi şi la Ghimbav, pot costa 25 de milioane de dolari bucata.

Preşedintele Iohannis a anunţat că în România se vor înfiinţa două noi comandamete NATO, unul pentru operaţiuni speciale şi unul pentru apărare cibernetică.

Klaus Iohannis: ”În cazul forţelor pentru operațiuni speciale am aprobat recent un plan robust pentru dezvoltarea acestora pentru următorii 10 ani şi vizează toate elementele: integrarea în nouă structură de forţă a armatei, comanda şi controlul, planificarea resurselor, echiparea, instruirea şi cooperarea la nivel regional.”

sursa: http://stirileprotv.ro