tramadol apap 37.5 325mg tablets tramadol online no prescription does klonopin help with tramadol withdrawal

can i take xanax with aleve buy xanax pregnancy with xanax

valium 1961 valium online fioricet valium interaction

tramadol gotas dosis niГ±os tramadol 100mg how much tramadol can i take daily

is restoril stronger than xanax xanax mg can xanax get rid headaches

tramadol addiction cure buy tramadol online no prescription how much tramadol can get you high

purchase xanax Paterson buy xanax can i take xanax on suboxone

soma lyrics song meanings buy soma soma vs zanaflex

xanax 1 mg 50 tablet buy xanax xanax chill pill

soma birds lagoon buy soma online soma double cross dc frame sale

Afacerile din industrie au crescut în septembrie cu 6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Principalele ramuri de creştere

Cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,4%, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Evoluţia a fost determinată de creşterea industriei prelucrătoare, cu 4,7%. Industria extractivǎ a scǎzut cu 4,3%.

„Pe marile grupe industriale creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în urmǎtoarele sectoare: industria bunurilor de capital (+16,3%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+4,5%), industria bunurilor de uz curent (+2,9%) şi industria bunurilor intermediare (+0,6%). Industria energetică a scǎzut cu 9,6%”, se arată într-un comunicat al INS.

În septembrie cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a urcat faţă de luna precedentă cu 11,4%, iar comparativ cu septembrie 2012 este mai mare cu 6,1%.

INS a anunţat, totodată, că în primele nouă luni comenzile noi din industrie au avansat cu 7,9%, ca urmare a creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (18,4%), cea a bunurilor de uz curent (5,8%) şi a bunurilor de folosinţă îndelungată (4,1%). Scǎderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (5,3%). În septembrie comenzile noi din industrie s-au majorat atât faţǎ de luna precedentă, cu 17,3%, cât şi faţă de septembrie 2012, cu 2,9%.

Barajul Grecia – România va fi transmis de România TV

Postul România TV a achiziţionat drepturile de transmisie a meciului Grecia – România, contând pentru barajul de calificare la CM 2014, anunţă postul TV.

Cel mai important meci din istoria recentă a naţionalei de fotbal barajul Grecia-România, decisiv pentru calificarea la Mondialele din Brazilia, a fost înconjurat de o dispută mediatică fără precedent, având în centru drepturile de transmisie ale partidei tur, care se va disputa vineri 15 noiembrie, la Atena.

Milioanele de iubitori ai fotbalului din ţara noastră au primit un răspuns şi vor putea vedea întâlnirea Grecia – România la România TV, televiziunea care a achiziţionat drepturile exclusive de transmisie a primei manşe.
Ultima oară când naţionala de fotbal a României a disputat barajul de calificare la un Campionat Mondial s-a întâmplat în noiembrie 2001, când tricolorii au pierdut în faţa Sloveniei.

Partida care va avea loc peste 8 zile se va disputa de la ora 21.45 şi va fi arbitrată de portughezul Pedro Proenca, care a mai condus un joc al naţionalei României în urmă cu trei ani, în preliminariile Euro 2012, când tricolorii au pierdut la Paris, cu 0-2, disputa cu Franţa.

Țara din lumea a treia care a ajuns o superputere mondială

După ce în urmă cu patru decenii această ţară era una dintre cele mai sărace din lume, în prezent este o superputere, iar conform unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank până în 2050 ar putea deveni cea mai bogată ţară din lume.

Singapore este cel mai mic stat din Asia de Sud-Est, face parte din Peninsula Malaya şi are o suprafaţă de numai 704 de kilometri pătraţi. Ca şi densitate a populaţiei, e pe locul doi în lume, după Hong Kong. Statul şi-a obţinut independenţa în 1965, după ce trei ani a făcut parte din statul federal al Malaysiei. Rata şomajului în ţară este de 1,7 %, în vreme ce rata alfabetizării e una dintre cele mai mari din întreaga lume, 95,5%.

Amplasarea strategica a Singapore în cadrul culoarelor maritime majore au dat ţării o importanta economică în zona Asiei de Sud Est disproporţionată în raport cu dimensiunile sale mici. Odată cu câştigarea independenţei în 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsă de resurse naturale şi o piaţă internă mică. În consecinţă, Guvernul a adoptat o politica economică pro-business, pro-investiţii străine, orientată spre export, combinate cu investiţii de stat guvernamentale îndreptate către corporaţii aflate sub controlul guvernului. Strategia economică a Singapore s-a dovedit un succes, a dus la producerea de creştere reală de 8,0% în medie in perioada 1965 – 2010.

Scăderea la nivel mondial a cererii pe piaţa de componente electronice în 2001, precum şi izbucnirea sindromului respirator acut (SARS) în 2003, au lovit greu economia, dar creşterea a revenit de fiecare dată, determinată de cererea mondială de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate, precum şi servicii financiare, în special în economiile principalilor săi parteneri comerciali – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia şi China, precum şi pe pieţele aflate în expansiune, precum India. Criza financiară globală din 2008 şi 2009 a avut un impact puternic asupra economiei deschise, orientate spre comerţa Singapore. Singapore a cunoscut două trimestre de contractie economica la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performanţe solide în trimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% în 2010, cea de a doua cea mai mare crestere din lume, in acel an.

Cu un guvern, în mare măsură lipsit de corupţie, o forţa de muncă calificată, o infrastructură avansată şi eficientă, Singapore a atras investiţii de la mai mult de 7.000 de corporaţii multinaţionale din Statele Unite, Japonia şi Europa. Sunt, de asemenea prezente în Singapore, peste 1.500 de companii din China şi alte 1.500 de companii din India. Firmele străine se regăsesc în aproape toate sectoarele economiei. Corporatiile multinaţionale deţin mai mult de două treimi din producţia de fabricaţie şi vânzările directe la export, deşi în anumite sectoare de servicii rămân dominante companiile controlate de guvern. Singapore este a 11-cea ţară din lume ca rezerve valutare cu 252 miliarde dolari în 2012. Sectorul de fabricaţie (inclusiv construcţiile), precum şi serviciile sunt motoarele gemene ale economiei Singapore, constituind 24,9% şi respectiv 64,8%, din produsul intern brut al ţării în 2011.

Singapore va fi cea mai bogată ţară

Până în anul 2050, topul celor mai mari economii ale lumii va fi format din ţări asiatice, deşi Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Austria se vor menţine în top 10, potrivit unui raport realizat de Knight Frank şi Citi Private Bank. Singapore se va menţine pe prima poziţie în top, în funcţie de produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, poziţia a doua urmând să fie ocupată de Hong Kong (116.639 dolari), iar locul trei de Taiwan (114.093 dolari). Poziţia a patra este ocupată de Coreea de Sud, cu un PIB pe cap de locuitor de 107.752 dolari. Potrivit raportului, PIB pe cap de locuitor în Singapore va creşte de la 56.632 dolari, în 2010, la 137.710 dolari în 2050.

Relaţii economice cu România

Valoarea schimburilor comerciale în luna noiembrie 2009 a fost de 93 milioane dolari.

Export: combustibili, produse chimice (PVC, polietilenă, îngrăşăminte, articole din cauciuc), produse siderurgice, motoare electrice, rulmenţi, seminţe de coriandru, componente industriale şi valve, seturi telefoane mobile, produse din aluminiu, etc.

Import: aparate electrice şi electronice, aparatură diversă, minereuri, cauciuc natural, componente electronice.

Reglementări vamale

Este interzisă deţinerea de arme de foc, chiar sub forma de părţi componente sau jucării, muniţii, arme de colecţie, arme albe de orice natură, focuri de artificii, veste antiglonţ, cătuşe, gaz lacrimogen. Pentru trafic de droguri se aplică pedeapsa capitală. Este interzis importul de gumă de mestecat. Pentru ţigări şi băuturi alcoolice se percep taxe vamale.

Fiscul raportează încasări peste aşteptări, în creştere cu 7,4%

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat pentru luna octombrie încasări la buget de 17,09 miliarde lei, cu 7,38% (1,175 mld. lei) mai mari decât în urmă cu un an, ceea ce reprezintă o colectare cu 2,66% mai mare decât era programat. Vezi de unde a reuşit Fiscul să strângă mai mulţi bani, în condiţiile în care după primele 9 luni situaţia încasărilor era dezastruoasă.

Veniturile la bugetul de stat s-au situat cu 12,13 miliarde lei, cu 0,89 miliarde lei decât în luna octombrie 2012, respectiv cu 2,57% peste plan.

În ceea ce priveşte gradul de colectare la bugetul de stat, din impozitul pe profit s-au încasat 2,494 miliarde lei, cu 252 milioane lei mai mult cât în urmă cu un an, ceea ce reprezintă un nivel cu 16,7% peste plan.

Din impozitul pe venit, s-au încasat 1,945 miliarde lei, cu 143 milioane lei mai mult decât în 2012 şi aproape în linie cu nivelul programat (0,74% mai mult).

Salturi importante ale încasărilor s-au produs şi la TVA şi accize. Din TVA, s-au încasat 4,9 miliarde lei, cu 224 milioane lei mai mult faţă de anul trecut şi cu 5,1% peste plan. Din accize, încasările au urcat cu 142 milioane lei (8,6%), la 1,795 miliarde lei.

 Încasările la capitolul “rest venituri” au fost cu 385,6 milioane lei mai mari, ceea ce reprezintă un nivel cu 4,9% mai mare decât cel programat.

Colectarea la bugetul asigurărilor de sănătate a urcat cu 4,29% sau 59,4 milioane lei, situându-se cu 4,25% peste plan. La bugetul de pensii, încasările au crescut cu 216,3 milioane lei faţă de anul trecut, depăşindu-se cu 2,23% nivelul programat.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj, s-a depăşit cu aproape 5% nivelul programat, după ce încasările cu crescut cu 8,33 milioane lei sau 6,9 faţă de octombrie 2012.

 

Veşti bune pentru 2014: salariul minim va fi majorat la 900 lei, CAS scade cu 5 puncte, pensiile vor creste cu 3,76%

‘Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76 %’, a declarat primul-ministru. În acelaşi context, Victor Ponta a anunţat că salariul minim va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei, în prezent, la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, urmând să fie operate şi creşteri salariale individuale, dar nu pentru toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi.

„Vom lua în calcul creşterea salariului minim la 850 lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 lei începând cu 1 iulie. Avem şi un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar, nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pentru anumite categorii. Vom continua, de exemplu, negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii”, a anunţat premierul Victor Ponta, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor,  a anunţat premierul Victor Ponta.

„A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă – şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

Victor Ponta

 

 

Mihai Cotea încalcă grav legea si trebuie dat afară din Consiliul Local şi din rândul Bisericii

Pe portalul declarațiilor de avere și interese A.N.I sunt postate declarațiile preotului Mihai Cotea dinainte și după alegerile locale din 2012, deci, Cotea Mihai era membru PNL  înainte de locale și după, în iulie. Apoi, mai târziu, colegii lui din PNL Calafat l-au pus să-și dea demisia, pentru că știau că nu e compatibil cu rânduielile preoțești.

În legea 176/2010 se spune ceva foarte interesant la ART. 28:

Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese care nu corespund adevarului constituie infracțiunea de fals in declarații și se pedepsește potrivit Codului penal.

În caz că nu o să fie demis din Consiliul Local, preotul Cotea Mihai, o să aibă o plângere la A.N.I și la Parchet pentru fals în declarații, să vedem cine minte, Mihai Cotea, Mircea Guță sau Mitropolia.

Între timp s-au mai descoperit câteva din problemele  primarului Mircea Guta cu Mihai Cotea, care pe langa faptul ca este Consilier Local si preot, mai este si consilierul personal al primarului Mircea Guta, functie platita tot cu bani publici, deci, face parte din aparatul propriu al primarului.

Este vorba despre incompatibilitatea dintre funcția de consilier local și calitatea de angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al primarului.

-art. 99 lit. b din Legea nr. 393/2004

-art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003

-art. 132 din Legea nr. 215/2001

Funcția de consilier local este  incompatibila cu calitatea de angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al primarului.

Mihai Cotea trebuie sa realizeze ca a ajuns la culmea penibilului si trebuie sa aiba barbatia sa-si dea demisia atat din Consiliul Local, cat si din randul Bisericii Ortodoxe, careia ia adus grave prejudicii de imagine, iar daca nu are taria si barbatia sa-si dea demisia, Mihai Cotea trebuie dat afara!

Cotea Mihai membru PNL

http://s22.postimg.org/4cfps6p69/cotea.jpg

http://realitateadunareana.ro/wp-content/uploads/2013/09/consiliul-local-calafat1.jpg

 

Mircea Guta umilit in ultima sedinta de Consiliu Municipal

In ultima sedinta de Consiliu Local a luat nastere un nou episod din umilinta la care este supus Mircea Guta in Consiliul Municipal Calafat, de la cheltuieli si facturi , pana la bani aruncati neeligibil si acte de coruptie facute publice in plina sedinta au condus la intentia de a parasi sala a lui Guta, acesta capatand o culoare foarte rosie la fata de la cea galbena care o afiseaza in mod normal.

Acesta este stadiul in care a fost adus, de prabusire in popularitate si incredere datorita unor consilieri nepregatiti din jurul sau, care l-au tarat prin fel si fel de scandaluri si relatii cu oameni de afaceri foarte problematici.

Punctul culminant a fost cand consilierul PSD Petre Traistaru, cel fata de care Mircea Guta are un mare complex pentru ca l-a invins in aproximativ 7 siruri de alegeri, a scos pe masa dovezile de coruptie, inselaciunile savarsite in ultimii 6 ani la Calafat, mai mult a cerut publicarea raportului Curtii de Conturi, moment in care Mircea Guta a cedat psihic.

Degeaba incearca astazi sa mai mobilizeze consilierii PNL, cu o alianta nedorita de nimeni PDL-PNL-PPDD, cu sustinerea lui Dan Diaconescu la prezidentiale(modelul politic al lui Guta), pentru ca aproape jumatate din ei au depuse adeziuni catre celalalt partid din alianta USL, dar nu pot fi facute publice datorita protocului USL, acest lucru fiind confirmat si de mai marii PSD si fiind motivul de suparare al liberalilor.

PS: Probabil Mircea Guta urmeaza sa plece in o alta vizita in strainatate pe banii comunitatii pentru a atrage investitori straini. Aceasta rabufnire vine ca rezultat al esecului proiectelor din sedinta din 31.10.2013, care au cazut mai toate la vot.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

PSD Calafat: Plictisit de Calafat, primarul Mircea Guta ia drumul pribegiei

Plictisit de Calafat si de viata cotidiana, primarul Mircea Guta a bifat in ultimul timp doua deplasari in strainatate, pe banii comunitatii! A fost în SUA, iar apoi in Italia.

Conform informatiilor pe care le detinem, costurile deplasarii s-au ridicat la cateva mii de euro. Primarul Mircea Guta nu a prezentat niciodata public un decont privind cheltuielile de deplasare in strainatate, efectuate in ultimul timp.

PSD Calafat solicita public Primariei Calafat sa prezinte cheltuielile efectuate cu deplasarile in strainatate si in tara, din ianuarie 2013 şi pana in 31 octombrie 2013, sa se precizeze cine si unde a fost, cine a aprobat aceste deplasari si cu ce scop si de asemenea daca este adevarat ca primarul a fost insotit si de sotia sa, cheltuielile fiind „la comun”, decontate de Primaria Calafat.

PSD Calafat

Şova: Vom inaugura patru tronsoane de autostradă în luna decembrie

Patru tronsoane de autostradă, pe traseele Lugoj-Deva şi Orăştie-Sibiu, vor fi inaugurate în luna decembrie, a anunţat, joi, la Sibiu, ministrul Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.

„După ce am inaugurat, în iunie, Deva-Orăştie, vom inaugura patru tronsoane de autostradă în luna decembrie şi mă refer la Lugoj-Deva – lotul 1, la Orăştie-Sibiu, loturile 1, 2 şi 4. Pe teritoriul judeţului Sibiu este Orăştie-Sibiu – lotul 4, urmând ca, în anul 2014, să inaugurăm Nădlac-Arad, lotul 1 şi 2, şi Orăştie-Sibiu lotul 3”, a declarat Dan Şova, într-o conferinţă de presă susţinută la Sibiu.

Potrivit acestuia, în 2015 vor fi inaugurate tronsoanele de autostradă „abia licitate”.

„Mă refer Timişoara-Lugoj – lotul 2 şi Lugoj-Deva – loturile 2, 3 şi 4. Deci asta în 2015. Cu inaugurarea ultimelor patru loturi pe care le-am menţionat, vom avea coridor continuu de la Nădlac la Sibiu. De asemenea, la anul deja vom avea, după ce inaugurăm Orăştie-Sibiu – lotul 3, vom avea coridor continuu de la Deva la Sibiu, ceea ce va fi deja o realizare foarte importantă”, a afirmat Şova.

El a spus că „Sibiul, din punctul de vedere al construcţiilor de autostrăzi, începe să devină un punct de atracţie”.

În plus, ministrul Şova a precizat că, în anul 2016, vor fi inauguraţi cei 70 de kilometri de la Sebeş până la Turda, legând în felul acesta Clujul de Coridorul IV.

„E important de ştiut că, odată cu atribuirea tronsoanelor la Sebeş-Turda, ieri (miercuri – n.r.) deja s-au primit ofertele, până pe 19 decembrie vom desemna şi câştigătorii la Sebeş-Turda. Probabil că vom avea contestaţii, ca de obicei, e mai puţin important acest lucru, undeva în primăvară vom da ordinul de începere a lucrărilor şi pentru Sebeş-Turda”, a spus Dan Şova, care a adăugat: „odată cu Sebeş-Turda vom avea contractări pe fond de coeziune autostrăzi 107 la sută”.

Potrivit lui Şova, tronsoanele care vor fi inaugurate în luna decembrie a acestui an însumează peste 120 de kilometri de autostradă.

Şova: Vom inaugura patru tronsoane de autostradă în luna decembrie

Arctic a investit 24 milioane euro într-o nouă linie de producţie a frigiderelor

Producătorul de electrocasnice Arctic, parte a grupului turc Arcelik, a inaugurat joi o nouă linie de producţie de frigidere la fabrica din Găeşti, în urma unei investiţii de 24 milioane euro, care va duce la înfiinţarea a circa 400 de noi locuri de muncă, în următorii 5 ani.

Din total, 10,2 milioane euro sunt ajutor de la stat, iar restul fondurile companiei.

„Acest moment marchează o nouă etapă în dezvoltarea Arctic, pentru că ne permite să ne continuăm creşterea. În ultimii ani am produs la capacitate maximă. Arctic a avut o performanţă constant pozitivă, cu un ritm de crestere mediu de 5% pe an”, a declarat directorul general al companiei, Monica Iavorschi.

Prin noua investiţie, Arctic şi-a extins producţia cu 25%, la 2,5 milioane de unităţi anual, respectiv congelatoare orizontale şi aparate frigorifice verticale sub brandurile Arctic, destinat în principal pietei locale, şi Beko, care merge şi la export. De altfel, 85% din producţia Arctic este destinată exportului.

„Cu această investiţie, cota de exporturi va fi şi mai mare. Arctic a devenit cea mai mare fabrică de frigidere din Europa. Am creat deja 195 de locuri de muncă şi vom crea până la 572 în cinci ani. Statul îşi va recupera investiţia în mai puţin de 5 ani. Din 2002, când am cumpărat Arctic, am investit 108 milioane euro în fabrica din Găeşti”, a declarat directorul general al grupului Arcelik, Levent Cakiroglu.

Arctic a încheiat anul trecut cu o cifrã de afaceri de 1,37 miliarde lei, cu 24% mai mare faţă de 2011.

Arctic Găeşti

 

Consilierul local – Preot – Mihai Cotea incalca grav legea- episodul 3

Cotea Mihai membru PNL

Cotea Mihai este membru PNL, sau cel putin asa declara. Dovezile sunt certe si cel mai mult vor avea de pierdut calafetenii pentru ca toate hotararile luate de Consiliul Local cu ajutorul domnului Cotea sun invalidate.

Falimentul administratiei Mircea Guta sau sfarsitul abordarii demagogice la Calafat

Modelul copiat de primarul Mircea Guta si PNL Calafat este la apus, modelul Traian Basescu implementat la Calafat de Mircea Guta, acela al demagogiei, populismului si amagirii celorlalti incepe sa apuna la Calafat. Vorbim despre izolarea politica a liberalilor din Calafat pe toate planurile, astazi Mircea Guta ramane o palida imagine, coborata in increderea calafetenilor mai rau decat Traian Basescu.

Cum a putut sa ajunga PNL Calafat atat de jos? Cum a putut sa nu-si indeplineasca nici macar o promisiune din campania electorala? cum se aseamana Guta si Basescu in al doilea mandat? Autismul este probabil cea mai grava boala dobandita in acest timp.

1) CENTRALA TERMICA PROMISA DE GUTA ESTE O ILUZIE, O MINCIUNA, O AMAGIRE, ARUNCATA OAMENILOR DE BUNGA CREDINTA, astazi se confirma ca majoritatea calafetenilor sunt doar bataia de joc a clanului liberal.

2) CENTRALA FOTOVOLTAICA, DE LA MINCIUNA LA UMILINTA, visele si lipsa de idei reale a condus la o noua minciuna in care se asigurau beneficii calafetenilor, dar astazi rezultatul este zero.

3) PARCUL INDUSTRIAL, MII DE LOCURI DE MUNCA, sau minciunile care aduc voturi la Calafat.

4) DRUMUL CALAFAT-CRAIOVA, LOCURI DE MUNCA PENTRU CALAFETENI, orice minciuna este buna cand o crede cineva, dar aberatiile conducatorilor manjiti politic in toate partidele existente in functie de interese sunt nemarginite.

5) INVESTITORI STRAINI, INVESTITII, LOCURI DE MUNCA, rezultatul sunt doua vizite in ITALIA SI SUA, ale alesilor, restul despre investitori este asemanator cu cunoasterea limbii engleze de catre Mircea Guta, adica atunci vor veni investitorii.

6) INDEPARTAREA DE CETATENI, TRATAREA CALAFETENILOR CA PROSTIME, TRANSPARENTA BUGETULUI LOCAL FATA DE CLIENTELA SI ASCUNDEREA CONTRACTELOR CU APROPIATII.

7) 4 CONSILIERI PNL IN INCOPATIBILITATE, CONFLICT DE INTERESE SI NERESPECTAREA LEGILOR.

Ca ai 3 locuri de munca, ca ai sau nu afaceri directe cu Primaria, ca ai cumparat sau vandut ceva catre administratia publica, acestea nu sunt fapte de coruptie, considera preascolitii consilieri liberali, mare parte dintre ei avand deja asigurat drumul catre alte partide.

8) FONDURI EUROPENE, FARA NUMAR DAR NU LE VEDE NIMENI

Dezolant este faptul ca astazi destinul orasului Calafat, nu mai este condus de catre calafeteni, ci de grupuri de interese care santajeaza pentru a obtine contracte si dicteaza mersul bugetului la Calafat, fara chiar ca primarul sa mai aiba ceva de zis, acesta fiind santajat din toate directiile.

Trenul politic a fost pierdut de catre administratia Guta, acestia ramand doar cu vizite pe bani publici si cu un mare cutremur in asteptare.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Prima decolare spre Londra de pe Aeroportul Craiova

De pe Aeroportul Craiova a plecat prima cursă spre Londra, efectuată de o companie low-cost. Conducerea Consiliului Judeţean Dolj a ales destinaţia în urma unor cercetări în piaţă, venind astfel în întâmpinarea doleanţelor doljenilor stabiliţi în Marea Britanie.

În urmă cu cinci luni, lansam primele curse Craiova – Milano şi reluam zborurile directe către Roma. Astăzi, deschidem o nouă destinaţie, spre Londra. Alegerea rutei a fost înlesnită de numeroasele solicitări venite de la olteni plecaţi în Marea Britanie şi care doreau astfel să le facilităm legătura cu familiile rămase acasă. Rutelor deja clasice Craiova – Milano și Craiova – Roma, operate de pe Aeroportul Craiova, li se adăugă de astăzi Craiova – Londra, iar de anul viitor zboruri către Dortmund, Bologna și Barcelona. Mă bucur că, după o muncă de câțiva ani, vedem încununat de succes un proiect în care Consiliul Judeţean Dolj a crezut cu tărie: reabilitarea şi modernizarea aeroportului. Am luat această iniţiativă într-un moment în care de pe Aeroportul Craiova plecau sub 300 de călători într-un an întreg. Astăzi, când avem siguranţa că până la sfârşitul anului de la Craiova vor zbura peste 35.000 de pasageri, putem vedea cu toţii cât de mare este pasul pe care l-am făcut în mai puţin de cinci ani”, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.

Constructorii români, italieni, austrieci şi spanioli se bat pentru autostrada Sebeş-Turda.

Licitaţia pentru construcţia autostrăzii Sebeş-Turda (70 de kilometri) a atras interesul companiilor româneşti şi străine de construcţii, 43 de consorţii depunând oferte ieri pentru cele patru tronsoane în care este împărţită şoseaua. Printre firmele care au depus oferte se numără italienii de la Astaldi sau Tirrena Scavi, nemţii de la Max Boegl, firmele româneşti Hidroconstrucţia (controlată de management şi salariaţi), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu)  sau PA&CO International (Costel Căşuneanu), spaniolii de la FCC Construccion sau austriecii de la Strabag.

Costul estimat de CNADNR pentru construcţia acestei autostrăzi se ridică la circa 554 de milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate pe e-licitatie.ro.  Sebeş-Turda este singura autostradă realizată din fonduri europene pe care statul a scos-o la licitaţie anul acesta