buy tramadol online Brownsville buy tramadol online composicion quimica del tramadol

which is better for pain tramadol or meloxicam buy tramadol cod tramadol voor dieren

tramadol and antivert order tramadol overnight taking 200mg of tramadol

do they sell tramadol over the counter buy tramadol online taking tramadol and smoking weed

tramadol dose rate cats buy tramadol online without a prescription zydol tramadol 50mg

should an opiate addict take tramadol tramadol health tramadol pris apoteket

methadone mixed with tramadol tramadol 50mg taking tramadol and wellbutrin

soma de formulas excel buy soma soma South Carolina

soma inovações e eventos soma online soma merkez kiralık daire

augustana @ soma in san diego ca soma april 27 buy soma online soma seyahat telefon numarası izmir

Archive for: martie 2014

Exclusiv: Procurorii DNA “il doboară” pe Mircea Guţă in sondaje

Sondajul a fost efectuat telefonic în perioada 20-23 Martie 2014, pe un eşantion de 967 de persoane din Municipiul Calafat si satele aparţinătoare.

Conform acestui sondaj problemele legate de locurile de muncă, drumuri, agentul termic, câini vagabonzi sunt cele indicate de către calafeteni ca şi cele mai mari probleme în ordinea în care ar trebui rezolvate.

Astfel, la întrebarea “Dintre următoare probleme, care credeţi că este problema ce ar trebui rezolvată imediat (în primul rând) în municipiul Calafat?”, răspunsurile au arătat astfel: locurile de munca – 35%, starea drumurilor – 21%, agentul termic – 20%, câinii vagabonzi – 16%, întreţinerea şcolilor şi grădiniţelor – 8%.

Sondajul a testat şi încrederea în oamenii politici din Calafat, iar dupa ancheta DNA in care este implicat primarul Mircea Guta, acesta s-a prabusit in sondaje.

 Întrebarea “Care sunt personalităţile politice calafetene în care aveţi cea mai mare încredere? Enumeraţi maxim trei politicieni, în ordinea importanţei” a fost una deschisă, lăsând exclusiv la voia repondenţilor nominalizarea politicienilor.

În acest top conduce Emil Popa (44%), fiind urmat de Mircea Guţă(18%), Vasile Vasile Adelică (15%), Dan Bora (13%), Doru Mituleţu (6%), Radu Ciobanu (4%). De remarcat că în cazul întrebării deschise contează în primul rând de cine îşi aduc aminte respondenţii, pentru că nu primesc nici un fel de indicaţii.

Circa 80% dintre calafeteni sunt interesaţi şi foarte interesaţi de viitoarele alegeri locale. Puţin interesaţi s-au declarat 17%, iar 3% – deloc interesaţi.

La întrebarea “Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Consiliul Local al municipiului Calafat, candidaţii cărui partid i-aţi vota pentru funcţia de consilier?”, răspunsurile se prezintă astfel: PSD – 41%, PNL – 19%, PDL – 19%,  PPDD – 9%, PMP – 7%, PRM – 5%.

 

Ford ar putea produce la Craiova și un SUV

Pe lângă producția B-Max, americanii de la Ford ar putea fabrica la uzina de la Craiova și un SUV, cel mai probabil modelul EcoSport, însă până în prezent mai marii companiei nu au luat nicio decizie.

Declarația a fost făcută de directorul general al Ford România, care este şi şeful Companiei Naţionale de Vânzări (CNV) a Ford, Zoltan Brassai.

Întrebat ce model nou din gama Ford s-ar potrivi pentru fabrica auto din Craiova, directorul general al Ford România a dat exemplul SUV-ului EcoSport, care se produce în prezent în India şi se vinde pe piaţa europeană. În opinia lui Brassai, un SUV mic, precum EcoSport s-ar potrivi fabricii din Craiova, dar aceste decizii se iau în cadrul Ford Europa. În funcţie de cererea pe piaţă a acestui vehicul, Ford va decide dacă introduce în fabricaţie EcoSport şi la Craiova sau nu, dar deocamdată sunt doar discuţii, zvonuri fără în vreun suport al oficialilor Ford din Europa.

Numărul de salariaţi, în funcţie de volume

Producţia de autovehicule fiind considerată „foarte volatilă“ şi având o oarecare sezonalitate, atunci şi numărul de muncitori ar putea fi fluctuant, în funcţie de volumele de producţie. Brassai a spus că, dacă va creşte cererea de vehicule, fabrica din Craiova va trebui să vadă dacă poate să producă noile volume cu acelaşi număr de oameni, apoi să vadă dacă introduce un nou schimb după-amiaza sau se lucrează o zi de sâmbătă şi după aceea ar putea să înceapă fabrica să recruteze. Doar dacă va fi nevoie. El nu a exclus nici posibilitatea diminuării de personal. Deocamdată, nu există astfel de planuri, spune el, şi nici disponibilizări voluntare nu se mai preconizează anul acesta.

Întrebat cât va mai rezista fabrica din Craiova cu o producţie de 370 de vehicule B-Max pe zi, Zoltan Brassai a concluzionat că „poate să producă mult şi bine, pentru că produce un model cu o eficienţă foarte bună. Acest model (B-Max -n.r.) nu va avea niciodată o producţie de 300.000 de unităţi pe an, pentru că piaţa nu este atât de mare. De aceea se vorbeşte şi despre al doilea model în Craiova, la care se speculează foarte mult“.

Costuri mari de transport

„Ar fi un avantaj pentru noi să avem o infrastructură mai bună, nu doar pe şosele şi autostrăzi, ci şi pe căi ferate şi infrastructură navală“.a mai precizat șeful Ford România. În prezent, jumătate din producţia de vehicule şi motoare de la Craiova se transportă pe calea ferată până la Constanţa, iar de acolo, maşinile se încarcă pe vapoare, până în Europa. Cealaltă jumătate a producţiei se transportă pe căile rutiere, fie de la Craiova la Constanţa, fie de la fabrica auto din Bănie şi apoi înspre Timişoara, Arad şi Nădlac, iar de acolo ajung până în Austria, Germania, Franţa şi chiar Spania.

Zoltan Brassai a menţionat că modalitatea cea mai avantajoasă de a transporta maşinile din Craiova către Europa rămâne calea fluvială, pe Dunăre, dar pentru acest lucru ar trebui ca drumul până la Calafat să permită acest trafic, precum şi portul, şi Dunărea să permită, în zona noastră, ca barje uriaşe să acosteze şi să transporte câte 300-400 de maşini odată. „Transportul pe Dunăre este cel mai avantajos. Pe Dunăre până la Constanţa, iar de acolo pe vapoare până în Spania, Germania… Se reduce costul cu câteva sute de euro pe fiecare maşină, faţă de transportul rutier. Dacă vă imaginaţi că pe un camion se transportă opt-nouă maşini, pe o barjă pe Dunăre, deci fluvial se transportă peste 300 de maşini odată, iar pe transport oceanic sunt 3.000 de maşini transportate o singură dată. Pe Dunăre, pe Rin se transportă către Köln, unde este centrul de conducere al Ford în Europa, este o circulaţie intensă de vapoare cu maşini, cu containere. Din zece în zece secunde trece câte un vapor pe Dunăre“, a spus Brassai.

Mai multe detalii despre planurile Ford la Craiova și despre posibila mutare a unei părți din producţia de Fiesta din Germania în Bănie puteți citi pe gds.ro

 

Autostrada Craiova-Calafat, realizată din fonduri europene, anunţă Dan Şova

Vestea bună pentru Dacia, până la sfârşitul anului 2015, vom avea autostradă completă între Sibiu şi Nădlac şi ne gândim la o soluţie atât pentru Piteşti, cât şi pentru Craiova, pentru calea ferată, a declarat, luni, la postul public de televiziune, ministrul Transporturilor, Dan Şova.

Autostrada Craiova-Piteşti o facem în parteneriat public-privat sau în concesiune, avem procedură în derulare şi vom stabili câştigătorul undeva în luna iulie /2014, n.r./. De la Craiova la Calafat, care se află pe reţeaua principală de transport, o vom face din fonduri europene. Şi pentru Craiova şi pentru Piteşti vom crea condiţii să iasă fie la Calafat fie la Constanţa… Mai mult decât atât, vreau să vă spun că, în cursul zilei de vineri şi în cursul zilei de astăzi, am avut discuţii şi încercăm să găsim soluţii atât pentru Piteşti, cât şi pentru Craiova pentru calea ferată. Există calea ferată Piteşti prin Slatina-Craiova care se duce apoi spre sud, după aceea la Caransebeş şi spre Curtici. Vrem să vedem dacă găsim o soluţie să-i ajutăm şi cu transportul pe calea ferată. Este o rută prin sud pe Caransebeş, pe Coridorul IV A european. Am prezentat această idee astăzi ambasadorului Franţei, cu care am avut o discuţie. Problemele sunt două în principal: prioritatea şi viteza de deplasare’, a spus Şova.

Totodată, ministrul Transporturilor a menţionat că, până la finele anului 2015, va exista autostradă completă între Sibiu şi Nădlac, în acest context rămânând de finalizat distanţa dintre Piteşti şi Sibiu în lungime de 120 de kilometri.

‘Vestea bună pentru Dacia este că, până la sfârşitul anului 2015, noi vom avea autostradă completă între Sibiu şi Nădlac. Va rămâne, practic, doar Piteşti-Sibiu, adică 120 de kilometri. Mai mult decât atât, am avut o convorbire la Consiliului PPE de săptămâna trecută cu ministrul maghiar al Transporturilor şi mi-a zis că şi ei ajung în acest an cu autostrada la Nădlac. Cu un an înaintea noastră…’, a afirmat oficialul.

Dan Şova a declarat, luni seară, că lucrările la autostrada Piteşti-Sibiu vor demara la sfârşitul anului 2015 cu două tronsoane mari, respectiv pe ruta Piteşti-Curtea de Argeş-Rm. Vâlcea şi Sibiu-Boiţa.

Conform informaţiilor publicate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România /CNADNR/, autostrada Piteşti-Sibiu va avea 116,64 km, iar valoarea estimată a proiectului este de 3,246 miliarde euro.

Demagogia la rang de arta la Calafat. Suntem mintiti zilnic

Pe aceasta cale, media tinem sa punem cateva intrebari autoritatilor locale dar si celor platiti din bani publici pentru a ne minti zilnic.

Cand incep cu adevarat constructiile la parcul fotovoltaic si centrala pe cogenerare?

Cand incep lucrarile de apa si canalizare la Ciuperceni, Basarabi si Golenti(daca mai incep)?

Cand incep lucrarile la zonele Debarcader si Bascov?

Cand incep investitiile in turism?

Cand isi vor prezenta autoritatile locale bilentul realizarilor?

Cand incep constructiile la benzinariile si fabricile din jurul podului?

Cand incep lucrarile la locuintele pentru tineri?

Cand incepe tualetarea cartierelor Mogador si Traian?

Cand incepe asfaltarea strazilor din Calafat?

Cand incepe strangerea cainilor comunitari?

Cand vom traii mai bine?

Cand vor incepe investitiile in parcurile industriale?

Cand vom avea servicii publice decente la Calafat?

Cand vor renunta la politica si vor incepe sa si faca ceva?

Cand se va realiza 5% din promisiunile campaniei electorale?

Desi stim ca nimeni nu poate raspunde la aceste intrebari, in acet moment autoritatile sunt prinse in alte probleme cu gravitate mai mare speram ca macar unul dintre, din cand in cand si consilieri locali vor putea da un raspuns serios.

 

Victor Ponta: In urma recalcularii, 230.000 de pensionari vor primi in medie 63 de lei in plus la pensie

Premierul Victor Ponta a declarat luni dimineata ca in urma aplicarii indicelui de corectie, 230.000 de pensionari vor primi in medie 63 de lei in plus la pensie. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat ca acestia vor primi pana la sfarsitul lunii martie diferenta aferenta lunilor noiembrie si decembrie 2013. Efortul bugetar pentru cele doua luni din 2013 este de 23 milioane lei.

Indicele de corectie si suplimentarea punctajelor se aplica in cazul persoanelor care s-au pensionat dupa 1 ianuarie 2011.

“234.000 de pensionari vor beneficia de suplimentari ale punctajelor si implict ale veniturilor. Poate ca in cifra absoluta aceasta nu arata spectaculos in ceea ce priveste cresterea medie de 63 de lei pe pensie, dar prin aceasta recalculare stergem discrepantele”, a declarat ministrul Muncii, intr-o conferinta organizata la sediul ministerului, la care a luat parte si premierul Ponta.

Ministrul Rovana Plumb a precizat ca in 2013, cand s-a aplicat indicele de corectie, efortul bugetar a fost de 132 de milioane de lei adaugand ca, pentru 2014, efortul bugetar pentru aplicarea indicelui de corectie este de 250 de milioane de lei, pentru ca vor fi inclusi cei pensionati anul trecut dar si in cursul acestui an.

Premierul Victor Ponta a aratat ca a venit la minister pentru a vedea daca ceea ce a spus in noiembrie 2013, si anume ca indicele de corectie va reprezenta pentru pensionarii vizati o crestere si nu o scaderea a veniturilor.

“Ma bucur ca, in urma recalcularii, rezulta ca intr-adevar 230.000 de pensionari vor primi un plus la pensie anumite sume, in medie 63 de lei. Nimeni nu v-a pierde niciun leu”, a declarat premierul.

“In 2014 a fost o indexare cu 3,75% si, in baza calculelor pe care le avem cu Ministerul Finantelor si cu Ministerul Bugetului, anul 2015 va reprezenta o indexare cel putin egala daca nu cumva peste cifra 4”, a afirmat Ponta, precizand ca

“Asta nu inseamna ca am reusit sau putem spune ca suntem cu pensiile la un nivel acceptabil. Sunt inca foarte mici pentru nivelul de viata. (….) Important este ca, dupa 3 ani de privatiuni, sunt 3 ani in care am adaugat ceva si la fel va fi si anul 2015”.

Premierul Ponta a explicat si el ca suplimentarea bugetului asigurarilor sociale s-a facut cu 166 milioane lei pentru anul 2013 si 22,9 milioane lei, diferentele pentru noiembrie si decembrie 2013, dupa decizia Curtii Constitutionale referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013. Astfel, circa 200 milioane de lei au fost transferate de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat.

“De acum 250 milioane reprezinta cheltuiala anuala de la bugetul asigurarilor sociale” a subliniat seful Executivului.

Amintimca in data de 18 decembrie 2013, Guvernul a avizat, prin ordonanta de urgenta, recalculareaa celor peste 200.000 de pensii, in urma deciziei Curtii Constitutionale din 29 octombrie 2013 care stabileste ca dispozitiile art. III alin.(2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstitutionale.

 

Ce servicii îţi dau operatorii pentru 10 euro pe lună. De ce să nu mai alegi abonamentul

Abonament sau cartelă prepay? De multe ori ofertele pentru cartelele preplătite sunt mult mai avantajoase în comparaţie cu o subscripţie lunară.

La Vodafone la abonamentul de 10 euro primeşti 1500 de minute în reţe, 150 de minute naţionale şi internaţionale, 150 de MB pentru internet mobil şi SMS-uri nelimitate în orice reţea naţională.

Dacă vrei servicii de la Vodafone şi alegi o cartelă prepay de 10 euro (TVA nu este inclusă la cartelele prepay), primeşti minute nelimitate în reţea, SMS-uri naţionale nelimitate, 350 de minute naţionale şi internaţionale (100 de minute putând fi folosite pentru apeluri către mobil) şi 500 de MB de trafic la internet

Dacă alegi abonamentul Cangur 10 de la Orange, primeşti pentru 10 euro 125 de minute naţionale, 125 de SMS-uri naţionale, 1000 de minute sau SMS-uri în reţea şi 100 de MB trafic la internet.

La cartela prepay Orange primeşti pentru 10 euro primeşti minute nelimitate în reţea, SMS-uri naţionale nelimitate, 200 de minute naţionale şi internaţionale şi 800 de MB de trafic la internet.

Cosmote îţi oferă în abonamentul Free L de 8.8 euro pe lună 100 de minute naţionale şi internaţionale, nelimitat minute în reţeaua Cosmote şi Romtelecom, nelimitat SMS-uri în reţea şi 100 de MB trafic la internet.

Serviciile prepay sunt şi în acest caz mult mai avantajoase. Cu opţiunea de 10 euro primeşti 200 de minute naţionale şi internaţionale, SMS-uri naţionale nelimitate, minute nelimitate în reţeaua Cosmote şi Romtelecom şi 800 de MB de trafic la internet.

Telefon mobil

Cand incep investitiile la Calafat? Locurile de munca un adversar al autoritatilor?

Calafatul, orasul anuntat cu cel mai mare potential de crestere economica odata cu inaugurarea podului Calafat-Vidin se pare ca va ramane doar la stadiul in care se afla si cu cativa ani in urma.

Din pacate proiectul parcului fotovoltaic si cel al centralei pe cogenerare este in acest moment blocat de autoritatile locale, care analizeaza doar din punct de vedere personal acest proiect, mai mult o serie de ivestitori straini care au avut intentia de face investitii masive in zona podului au fost de asemena alungati datorita lipsei de profesionalism, dar si din cauza mentalitatii comuniste din Primaria Calafat.

Astazi pentru a demara un proiect mare in zona Calafat trebuie sa fii recomandat si sustinut in buna masura de apropiati ai zonelor de interese care capuseaza aceasta zona. Vorbim despre investitiile in cherestea, din domeniul auto, din domeniul textil, din domeniul constructiilor care au fost respinse de autoritati pentru motive absolut stupide.

Nici macar refacerea zonei Debarcader nu a inceput, sau refacerea zonei Bascov, autoritatile nefiind iesite din hibernare, despre starea infrastucturii nu mai putem discuta, dar acest lucru este permis si datorita nepasarii cetatenilor si a lipsei de implicare in viata politica.

Deputatul Cosmin Enea s-a înscris în PSD

Deputatul liberal Cosmin Enea a ales să părăsească partidul lui Crin Antonescu şi să treacă la PSD. Cosmin Enea este susţinut de mai mulţi primari din Dolj, care au anunţat că vor trece de la PNL la PSD, acestia fiind nemulţumiţi de filiala doljeană a PNL.
De frică să nu-şi piardă şi restul susţinătorilor, liderul PNL Dolj, Mihai Voicu, se află prin judeţ şi încearcă să-i convingă pe primari să rămână fideli partidului.

Ford a construit motorul EcoBoost cu numărul 250.000 la uzina din Craiova

Constructorul american de automobile Ford a fabricat, marţi, la uzina de la Craiova, motorul EcoBoost cu numărul 250.000, a anunţat compania

Motorul, un EcoBoost de 1,5 litri de 180 CP, va fi exportat în SUA pentru a echipa un model Fusion cumpărat de către un client american.

EcoBoost de 1,5 litri este primul motor Ford care încorporează un ambreiaj controlat de calculator pe pompa de apă acţionată de curea, ceea ce îmbunătăţeşte şi mai mult eficienţa, reducând timpul de încălzire.

Totodată, acestuia i-a fost adăugat un radiator cu răcire pe apă pentru o alimentare mai eficientă a motorului cu aer.

Ford a început producţia de motoare la uzina de la Craiova în mai 2012, cu EcoBoost de un litru, urmat în aprilie 2013 de EcoBoost de 1,5 litri.

În prezent, compania produce la Craiova aproximativ 1.000 de motoare pe zi, din ambele categorii.

Motorul EcoBoost de 1,5 litri a fost lansat în premieră, anul trecut, în China pe noul Ford Mondeo, urmat de modelul Fusion sedan în America de Nord.

Inovaţia va fi disponibilă şi pe varianta europeană a modelului Mondeo, în cursul anului 2014.

În plus, Ford a confirmat faptul că EcoBoost de 1,5 litri va echipa cel mai bine vândut model din lume, Ford Focus, iar primele unităţi vor fi transportate de la Craiova la uzina de asamblare a modelului Focus din Saarlouis (Germania) în a doua jumătate a acestui an.

Uzina de Motoare de la Craiova are, în prezent, aproximativ 1.000 de angajaţi care lucrează în două schimburi.

sursa: economica.net

Coca Coca foloseşte în proporţie de 95% ingrediente româneşti. Ce conţine

Cele două fabrici Coca-Cola din România produc în proporţie de 95% folosind ingrediente din ţara noastră. Aduc de peste hotare doar concentratul de coca-cola.

Fabricile de la Ploieşti şi Timişoara ale sistemului Coca- Cola din România (Coca-Cola România – care deţine brandurile şi concentratele de sucuri – şi Coca-Cola Hellenic, care produce, distribuie şi vinde produsele sub licenţă) produc celebrul brand Coca Cola din materie primă preluată în proporţie de 95% de la furnizori locali. De asemenea, în cazul Coca Cola Light, procentul este şi mai mare, în contextul în care această răcoritoare este realizată în proporţie de 99% din apă, potrivit companiei. Singurul ingredient care se importă este concentratul de cola, care la rândul său include mai multe substanţe, printre care cafeina, colorant caramel sau arome naturale. “Concentratul vine de la fabricile Coca Cola din sudul Franţei şi Irlandei în recipiente de câte o tonă ce conţin două părţi, după cum le numim noi. Este vorba despre două lichide maro care conţin toate ingredientele din Coca Cola, mai puţin zahărul, dioxidul de carbon şi apa”, a declarat Marian Naiman, director de calitate şi scientific and regulatory affairs al Coca Cola. Potrivit acestuia,  concentratul se scot din recipiente cu ajutorul unor pompe speciale după care, pe linia aseptică, se amestecă cu apă zi zahăr şi ulterior cu dioxid de carbon.

De ce este diferită Coca Cola din România de aceeaşi băutură din alte ţări

Oficialii companiei susţin că reţeta Coca Cola, cea păstrată la secret de la înfiinţarea băuturii, este unică pentru toate pieţele în care se fabrică. Diferenţele constau în cantitatea şi natura îndulcitorului. “Reţeta este aceeaşi. Poate diferi doar sistemul de îndulcire”, mai spune oficialul Coca Cola. Spre exemplu, în România la fel ca în Franţa sau Germania se foloseşte zahărul din sfeclă sau trestie de zahăr. În schimb, în SUA, Canada, Bulgaria, Ungaria, Croaţia se foloseşte fructoza din porumb. “Sunt foarte multe considerente care se iau în calcul atunci când se decide ce îndulcitor va fi folosit. Sunt raţiuni de marketing, se ţine cont de ingredientele care pot fi disponibile pe acea piaţă, de logistică. O astfel de decizie este luată de fiecare ţară în parte”, susţine Miruna Smeureanu, Public Affairs&Communication Manager România.

Coca Cola cu zahăr de la Roman şi din Oradea

Oficialii companiei susţin că în cazul României nu se va trece la îndulcirea Coca Cola cu fructoză. Fabricile Coca Cola din România se aprovizionează cu zahăr de la SC Zahărul Oradea, deţinută de grupul franco german Cristal Union şi de la fabrica Agrana de la Roman. “Nu mai cumpărăm zahăr dinainte de anii 2000, iar atunci cumpăram sporadic”, mai spune directorul Coca Cola.

De unde iau apa

În ceea ce priveşte apa, ce reprezintă 85% în cazul unei sticle  Coca Cola şi de 95% în cazul unei sticle  Coca Cola Zero, producătorul susţine că foloseşte resurse proprii. Compania deţine 9 puţuri de apă, dintre care 9 la Ploieşti şi 3 la Timişoara prin care scot apă de la o adâncime de 150 de metri. “Apa folosită de noi şi pe care o tratăm în fabricile noastre este extrasă de la 150 de metri pentru că acolo se află apă veche, liberă de orice atac chimic”, a mai explicat directorul companiei. Acesta susţine că fabricile Coca Cola sunt în proces de diminuare a cantităţilor de apă folosite, în vederea reducerii costurilor, dar şi pentru a fi o companie mai prietenoasă cu mediul. În momentul da faţă, pentru fiecare litru de răcoritoare produsă, Coca Cola foloseşte aproximativ 2 litri de apă.

Nu în ultimul rând, fabrica de la Ploieşti a companiei foloseşte energie exclusiv din resurse proprii, în urma unei investiţii de aproximativ 15 milioane de euro într-o centrală de cogenerare. “Am ajuns să dam energie şi în sistem”, spune Naiman potrivit căruia există discuţii pentru a investi într-o astfel de centrală şi la Timişoara.