Este oficial! S-a batut palma! Echipa lui Emil Popa si echipa lui Mircea Guta vor sustine acelasi candidat pentru Primaria Calafat.

In ultimele zile, mare constructie politica locala anuntata, a fost realizata. In acest sens au fost agreate principiile, principalele repere, dar si detalii despre actiunile politice care vor fi initiate.. Constructia este una asemenea organizatiei APR a anului 2000 la Calafat, atat ca structura, cat si ca material uman.

Constructia isi propune sa obtina peste 70% din sufragiile calafetenilor. Acesta intelegere va pune capat scandalurilor politice locale si desi va fi sustinuta de cei mai importanti oameni politici locali, va promova in general tineri.

S-au pus bazele unui proiect politic local din care vor face parte numai aceia care vor sa participe la reconstructia Municipiului Calafat.

Se va incerca realizarea unui climat politic diferit de ce a fost pana acum, care va fi caracterizat printr-un dialog constructiv.

Lista de consilieri o sa fie o lista pentru calafeteni si pentru recladirea unui viitor sigur al acestui municipiu. Nu va fi o lista a celor care si-au facut un obicei de a juca la doua sau mai multe capete. O sa fie oameni cu viziune si cu gand de munca.

Emil Popa, Preşedinte PSD Calafat: „Ca în fiecare an, împărtășim bucuria Crăciunului cu cei pe care îi preţuim. Organizaţia Municipală a PSD Calafat vă urează Sărbători minunate şi un An Nou generos, cu prieteni de nădejde şi împliniri pe măsura viselor! Vom rămâne în continuare partenerii dumneavoastră de încredere!

Astazi s-a petrecut un atac imoral si ilegitim asupra directorului Bora Dan Constantin, plecand de la un articol nesustinut cu dovezi reale. Astfel aceasta incercare nefundamentata de muradarire a unei imagini construite in 20 de ani s-a sortit cu un esec de proportii pentru cei care au instrumentat-o. Mai mult ne-a dovedit inca o data ca asupra unor personalitati de talie locala nu este cazul sa se aplice aceste manevre de discreditare.
Daca asupra domnului Bora Dan Constantin ne punem intrebari dupa o cariera de elita in fruntea unei institutii prestigioase, dupa verificari duse de toate guvernarile, inseamna ca cei care au avut aceasta incercare nu sunt din Calafat sau nu cunosc realitatile actuale.
Realitatea Dunareana isi exprima astfel sprijinul neconditionat pentru valorile locale, pentru oamenii care au construit ceva in acest oras si pentru una dintre personalitatile locale, considerata de multi, un luptator anticoruptie.
Vom reveni cu amanunte incendiare!

Faptele se ştiu şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj a emis, mai întâi, un comunicat de presă, prin care evoca evenimentele regretabile cu cei doi tineri – Cristina Drodar (14 ani) şi Nicolae Cristea (19 ani) – aflaţi sub măsura plasamentului, la casele de tip familial „Amicii”, respectiv „Voinţa”, apoi a organizat o conferinţă de presă, în preambulul căreia psihologul Claudia Măciucă a făcut expunerea cazuistică. Să reiterăm, aşadar: o tragedie s-a consumat la 3 decembrie a.c., următoarea la 5 decembrie a.c., legătură „cauzală” fiind doar aceea că tinerii se cunoşteau, fiind chiar prieteni, după anumite aprecieri. Două sinucideri descumpănitoare, două destine prematur frânte, menite să genereze o emoţie imensă, la nivelul urbei, aptă a tuşa orice luciditate. Dezbaterea publică declanşată, pe un fond nu atât emoţional, cât de consternare, mai mult sau mai puţin autentică, are toate ingredientele: abordări maliţioase, teze moderate, pusee de patetism, lipsit de orice autoritate morală. Lipseşte oricum competenţa profesională deplină, care ar trebui să fie firul călăuzitor al oricărei discuţii. Sigur că întrebările retorice „de ce au făcut-o”, „de ce şi-au pus capăt zilelor” îşi au rostul lor, trimiţând, mai degrabă, la meditaţia camusiană, fiindcă Albert Camus, în „Mitul lui Sisif”, zicea că nu există decât o problemă filozofică reală: sinuciderea. A hotărî dacă viaţa merită sau nu a fi trăită, adăuga el, înseamnă a răspunde la problema fundamentală a filozofiei. Restul, dacă lumea are trei dimensiuni sau dacă spiritul are nouă sau doisprezece categorii, vine după aceea. Afirmaţiile lui Camus, considerate de alţii simple jocuri, inteligente dar jocuri, ne îndeamnă doar la meditare, şi nu trebuie căutate explicaţii savante şi rănite, în cărţile filozofice. Cesare Pavese, de pildă, revine asupra aceloraşi obsesii în „Meseria de a trăi”. Sinuciderea nu este o problemă filozofică şi cei care fac acest gest, disperat sau impulsiv, îl fac din motive pe care, de cele mai multe ori, le cunosc doar ei şi le duc cu ei. Discuţia de faţă, pe marginea celor petrecute în aria de competenţă a DGASPC Dolj, nu are, din păcate, ţinută academică. Cum ar fi de presupus. În ataşamentul unui om tânăr pentru viaţă există ceva mai puternic decât toate mizeriile lumii. Nu disperaţii se sinucid, ci cei incapabili să-şi trăiască şi să-şi înţeleagă disperarea. Revenim: există la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj o supraveghere cu personal suplimentar a tuturor celor din sistemul rezidenţial. Evaluarea psihologică este, până la urmă, doar o hârtie de turnesol, fără a da răspunsuri convingătoare, decisive la întrebarea dacă există o logică ce duce până la moarte. Chiar este greu de înţeles, şi aici nu este vorba de nici un parti pris, ce putea face conducerea DGASPC în faţa unor tineri care decid, la un moment dat, şi gândul îi macină, că viaţa nu mai merită trăită. Nu trăim într-un ocean de empatie, nu ducem excesiv grija pentru unii dintre semenii noştri. Dimpotrivă, individualismul brutal se face mai resimţit ca niciodată. Oricum sinuciderea nu este un act de luciditate. Ce responsabilitate să-şi asume, în asemenea circumstanţe raţionale, DGASPC Dolj? Întrebări neformulate rămân în suspans, totul fiind atât de încurcat încât putem decreta doar că, deocamdată, pistele dezbaterii sunt aiuritoare. Şi ţin de un spectacol al lumii. Şi nu de tragismul existenţial.

LAURA MOŢÎRLICHE

sursa: http://www.cvlpress.ro/08.12.2015/cazul-dgaspc-dolj-cand-pistele-dezbaterii-sunt-aiuritoare/

Seful Companiei de Autostrazi, Narcis Neaga, a fost demis dupa dezastrul din ultimii ani. Noul sef este Catalin Homor, actualul director interimar la Metrorex
de Victor Cozmei HotNews.ro

​Narcis Neaga, seful Companiei Nationale de Drumuri Nationale si Autostrazi (CNADNR), a fost demis astazi de ministrul Transporturilor, Dan Costescu, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale. Noul sef interimar al CNADNR este Catalin Homor, in prezent director interimar la Metrorex. Neaga a patronat in ultimii trei ani un dezastru complet in privinta proiectelor de mare infrastructura rutiera.

Actualizare ora 13.06: Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a confirmat intr-o conferinta de presa ca l-a demis pe Narcis Neaga din fruntea CNADNR: “S-a hotarat (in Adunarea Generala a Actionarilor – n.red.) ca dl director general Neaga sa ii inceteze preluarea de atributii pentru functia de director general, atributii care vor fi transferate dl Catalin Homor”.

Imediat va fi demarata si procedura de selectie a noului management privat al CNADNR, a mai anuntat ministrul Costescu, care va fi urmata de o reformare a Companiei Nationale de Autostrazi.

“Am vrut sa am propriile mele argumente pe datele de la Corpul de Control”, a spus ministrul Dan Costescu cand a fost intrebat de un ziarist de ce a decis acum sa-l demita pe Neaga.

Narcis Neaga este director general al CNADNR din vara lui 2013. In timpul mandatului sau marile proiecte de autostrazi au avut de suferit mari tergiversari si intarzieri, inclusiv proiectul autostrazii Pitesti – Sibiu ce a fost intarziat birocratic aproape doi ani in timp ce s-a negociat concesiunea autostrazii Comarnic – Brasov, concesiune ce presupunea un cost urias si care in cele din urma a esuat.

Cele mai mari bile negre din mandatul lui Narcis Neaga (vezi aici un articol detaliat):

– S-a inchis si demolat partial un lot de autostrada deschis traficului in urma cu mai putin un an – Sibiu – Orastie Lot 3

– S-au prelungit extrem de mult reluarea procedurilor si contractarea studiilor la Sibiu – Pitesti

– Ce-a de-a treia tentativa de concesionare a autostraziii Comarnic – Brasov a picat

– 10 km de autostrada langa Lugoj zac nedeschisi circulatiei de doi ani, desi sunt finalizati, pentru ca acel lot se termina in camp, fara vreun mod de descarcare a circulatiei

– Au fost lansate licitatii in contradictie cu Master Planul de Transport

– Autostrazile si drumurile nationale pe care nu le-am putut termina la timp vor manca cel putin 1 miliard de euro din cei 2,7 miliarde de euro disponibil pentru infrastructura rutiera in exercitiul financiar european 2014 – 2020.

– intarzierea uriasa a ciotului de autostrada care sa lege A3 de Bucuresti

– intarzieri pe A1 Lugoj – Deva, unde licitatia separata pentru tunelurile pentru ursi nici pana azi nu a fost lansata, desi situatia este cunoscuta din 2013

– licitatia pentru Studiul de Fezabilitate a drumului expres spre Moldova nici pana azi nu a fost relansata, desi ea trebuia inceputa din 2015, iar o prima tentativa a fost anulata in luna martie.