Dupa minutul 35! Calafatul devine celebru:
- FURTURI IN PLINA STRADA;
- CAINI VAGABONZI;
- LACUL INVIZIBIL;
Dupa minutul 35! Calafatul devine celebru:
Primăria oraşului Calafat (Dolj) a investit 300.000 de euro (bani de la Uniunea Europeană) în amenjarea unui heleşteu care a dispărut la aproximativ două luni de la inagurare. Muncipalitatea dă vina pe constructor, iar constructorul – pe proiectant. Cu toţii promit că vor rezolva problema.
Oamenii din Calafat au declarat că în oraş era nevoie de sistem de încălzire pentru a scăpa de sobele din casă.
Localnicii nu cred că în zonă era nevoie de un heleşteu, în condiţiile în care Dunărea este la doi paşi de ei. „Noi stăm la oraş, dar avem condiţii exact ca la ţară. Facem focul în casă cu lemne pentru că nu există încălzire centralizată. Nu cred că în zonă era nevoie de o astfel de investiţie. Pentru ce avem noi nevoie de un heleşteu în Calafat? Cu aceşti bani puteau facem multe lucruri, dar nu au vrut. De ani de zile ne promit că vom scăpa de sobele din casă şi vom avea şi noi condiţii normale“, a declarat Mioara Vintilă, o localnică.
Primăria Calafat a obţinut în anul 2014 bani de la UE pentru a dezvolta habitatul din zonă şi a realizat un heleşteu. Doar că investiţia a intrat în pământ din cauză că apa s-a infiltrat, iar acum în locul respectiv a rămas doar o groapă plină cu bălării. „Această lucrare este în garnaţie doi ani. În zonă este o problemă, pentru că scade nivelul apei foarte rapid. Noi am făcut demersurile necesare către firma care a executat lucrarea şi către firma de proiectare şi, în cel mai scurt timp, trebuie să remedieze problema. S-au făcut studii peste studii, avem un geamantan de documente pentru balta aceasta. Nici eu nu m-am aşteptat ca apa să se infiltreze în pământ atâta de repede, am fost şocat când am văzut. În zonă trebuia să fie un un nivel de apă care să asigure habitatul pentru pentru păsări“, a spus Dan Vîrtopeanu, administrator Primăria Calafat.
„Vom merge la Calafat pentru a vedea ce soluţii putem găsi. Nici noi nu ne aşteptam să se infiltreze apa aşa de repede în pământ. Vom vedea dacă putem să betonăm acolo, iar astfel nu vor mai exista astfel de probleme“, a spus Emanuel Stoica, reprezentantul firma constructoare.
sursa: adevarul.ro
Zvonul a devenit realitate. Deputatul Sebastian Ghiță s-a înscris în Partidul România Unită. Adeziunea a fost depusă chiar în această dimineață.
Până în acest moment în PRU s-au înscris mai multi deputati și senatori din PSD, PMP si independenți. Se zvonește că în partid se va înscrie și fostul premier Victor Ponta.
Oare vom aceam miscari transpartinice spectaculoase si pe plan local in caz ca Victor Ponta va decide sa paraseaca PSD? Se cunoaste faptul ca liderii locali si judeteni din PSD sunt apropiati ai lui Victor Ponta.
Unul dintre cei mai importanti lideri ai ALDE Dolj, presedintele organizatiei de tineret judetene si vicepresedinte al organizatiei de la Dolj, un om care incepuse o constructie foarte importanta in cadrul ALDE si care a prezentat nenumarate proiecte venite in ajutorul tuturor tinerilor, a decis sa demisioneze din toate functiile detinute in cadrul ALDE Dolj. Mai jos va prezentam mesajul sau integral postat pe pagina personala de facebook:
“Dragi prieteni, colegi si cunoscuți, plecând de la citatul de mai jos, fac cunoscut public faptul ca începând de astăzi DEMISIONEZ din toate funcțiile de conducere deținute in partidul ALDE, cea de vicepreședinte la nivel județean si cea de președinte al Tineretului ALDE DOLJ! Din respect pentru oamenii, prietenii si cunoscuții care mi-au transmis nenumărate mesaje de sustinere si de felicitari fac public pe pagina mea oficială de facebook acest lucru, consider ca m-am implicat cu toata priceperea mea si cu tot sufletul in acest proiect insa cred ca a venit momentul sa imi încetez orice fel de activitate politica deoarece eu am crescut si m-am format ca om cu principii morale si nu ma pot lasa manipulat pentru interese meschine sau de alta natura!!!
M-am implicat politic din dorinta de a pune umărul in schimbarea lucrurilor in bine, este adevarat ca nu pot face de unul singur acest lucru insa vreau sa multumesc tuturor celor care pentru mine au venit si s-au implicat, au muncit si sperat ca vor contribui la progresul societății noastre care din nefericire, asa cum spune Andrei Pleșu, aceasta țara nu a reusit sa-si țină propriile valori!!!
Nu ne ramane decat speranta ca mai exista si oameni cuviincioși si cinstiti!!!
Doresc tuturor colegilor din ALDE DOLJ cat si din țara spor in tot ceea ce vor întreprinde si totodata sa le transmit un îndemn de a nu se lasa manipulați si sa isi exprime liber gândurile si ideile!!!
Adevarul mereu va deranja dar numai el este de folos!!!”
Site-ul administratiei locale calafetene nu mai functioneaza de aproximativ 7 zile, acest lucru ducand la o serie de speculatii referitoare la infomartiile cu character obligatoriu ce trebuie postate pe aceasta platforma.
Mai mult, conform legii, autoritatile au obligatia sa posteze informatii referitoare la oferte publice, dar si o serie de alte anunturi cu ordin public.
Atragem atentia ca acest blocaj poate avea consecinte rele asupra bunei desfasurari a serviciilor publice locale!
GABRIEL ZAMFIR, Presedinte TLDE Dolj: ”Vom strange 10.000 de semnaturi in Dolj pentru ca aceasta lege, initiata de tinerii din ALDE, sa devina realitate”
TLDE Dolj considera ca este inadmisibil ca multinationalele din sectorul telefoniei mobile sa mai aiba posibilitatea de a calcula in euro preturile la produsele si serviciile lor. Romania nu este in zona euro. Romania are o moneda nationala care trebuie respectata. Lezarea monedei nationale inseamna lezarea demnitatii noastre nationale.
Vom strange semnaturi pentru o initiativa legislativa care sa puna capat lipsei de respect a multiunationalelor fata de consumatorul roman. Acesta a fost defavorizat destul. Nu este tarziu sa oprim atacul la buzunarul consumatorului roman. Reclamatiile si cerintele legitime ale acestuia nu mai pot fi ignorate.
Preturile la abonamente, cartele si celelalte servicii trebuie sa fie calculate in LEI.
Suntem convinsi ca vom avea o astfel de lege inca din aceasta toamna.Operatorii din piata trebuie obligati sa calculeze un pret fix, in lei, pentru produsele si serviciile lor.
Logica financiara a zonei euro este incompatibila cu realitatea noastra, de tara care se afla in afara acestei zone.
“Impreuna cu colegii mei din TLDE Dolj vom strange 10.000 de semnaturi in judetul Dolj pentru a sustine aceasta initiativa legislativa. Fac apel la sutele de mii de consumatori ai serviciilor si produselor de telefonie mobila din tot judetul sa ni se alature in aceasta campanie si sa semneze pentru ca aceasta lege sa devina realitate, in aceasta toamna”
Gabriel ZAMFIR, PRESEDINTE TLDE DOLJ
VICEPRESEDINTE ALDE DOLJ
Salariul minim pe economie ar putea creşte la 1.450 lei pe lună sau chiar peste acest nivel de la 1 ianuarie 2017. Guvernul a început negocierile cu sindicatele şi patronatele şi vrea să iasă cu un proiect de lege pe această temă până cel târziu pe 20 octombrie. Măsura i-ar influenţa în mod direct pe mai bine de două milioane dintre angajaţii români
Unul dintre cele mai sensibile subiecte din economie a devenit oficial subiect de negociere din nou. Tema salariului minim pe economie i-a adus sub acelaşi acoperiş la Ministerul Muncii pe sindicalişti şi pe reprezentanţii patronatelor, în prima jumătate a lunii august, moment în care s-a stabilit şi componenţa comisiei care analizează modalitatea de creştere a salariului. Întâlnirile pe acest subiect fuseseră propuse chiar de guvern acum mai bine de două luni, imediat după adoptarea ordonanţei care majorează salariile bugetarilor.
În principiu, tema principală este majorarea salariului minm brut în plată de la 1.250 lei, cât este din luna mai a acestui an, la cel puţin 1.450 lei pe lună, cât au cerut în mod repetat sindicatele. Există şi voci din rândul sindicaliştilor care spun că economia românească poate suporta şi o majorare a salariului minim la 1.650 lei pe lună, cu efecte benefice asupra pieţei muncii şi a încasărilor la buget.
În mod oficial sunt 1,13 milioane de români plătiţi cu salariul minim. Datele estimative ale sindicatelor arată însă că numai în sistemul bugetar numărul celor plătiţi cu sume ce se învârt în jurul salariului minim ajunge la aproxiamtiv 400.000 de angajaţi, iar la nivel naţional sunt aproximativ 2,3 milioane de persoane care în mod real încasează salariul minim sau chiar mai puţin.
sursa: www.capital.ro
Managerul SC Moara Calafatului SRL, Emil Popa, este cunoscut de mai toata lumea ca fiind un profesionist desavarsit in treaba pe care o face si pe care si-o asuma de fiecare data, omul cu o viziune clara despre cum ar trebui sa arate Calafatul in viitorii ani, persoana care are nu doar propuneri ci si solutii pentru Calafat si pentru aceasta zona.
Seriozitatea si o dezvoltata capacitate manageriala sunt cele doua trasaturi definitorii ale omului Emil Popa. Domeniul in care acesta isi desfasoara activitatea, seriozitate desavarsita, impreuna cu bogatul bagaj intelectual si managerial pe care l-a dobandit de-a lungul vietii, fac din Emil Popa persoana care va inclina decisiv balanta electorala pentru alegerile din toamna. Emil Popa ramane omul in care calafetenii au cea mai mare incredere, aceasta bucurandu-se de un mare bazin electoral, la inceputul campaniei electorale din iunie fiind cotat cu o incredere de 41% in randul cetatenilor din Calafat.
Astfel, sunt foarte mari sanse ca formatiunea politica pe care o va sustine Emil Popa sa castige alegerile parlamentare. Miscarile de la nivel local , prin care unele persoane isi vor pierde calitatea de membrii ai ALDE Calafat, acestia nereprezantand principiile care il definesc pe Emil Popa, il vor face pe acesta, mai mult ca sigur, sa faca din formatiuna ALDE de la Calafat, un partid foarte puternic pe plan local si sa se implice in dezvoltarea acestuia si in celelalte localitati din zona Calafatului.
“Domnule preşedinte Ion Cupa, organizatia ALDE Calafat si consilerii locali Petre Traistaru si Cosmin Catrina au deosebita plăcere şi onoare, să vă transmita “ La mulţi ani!” şi cele mai sincere urări de sănătate, bucurii şi împliniri cu ocazia zilei dvs. de naştere.” , se arata intr-un comunicat postat pe pagina oficiala de facebook a organizatiei ALDE Calafat.
Cu aceasta ocazie, si ziarul Realitatea Dunareana ii ureaza la multi ani si toate cele bune presedintelui ALDE Dolj, Ion Cupa.
Deși foarte multe dintre fructele și legumele autohtone pe care le găsim în supermarket sunt de proveniență străină, cifrele poziționează România în prima treime a producătorilor de roșii, morcovi și mere.
România cultivă fructe pe 144 de mii de hectare și legume pe 151 de mii de hectare. În Uniunea Europeană, peste 2,3 milioane de hectare au fost destinate producției de fructe, în timp ce alte 2,1 milioane de hectare au fost alocate pentru producția de legume. Spania a cultivat fructe pe o suparafață de 636.000 de hectare, reprezentând 27% din totalul suprafeței agricole a UE. Spania este, astfel, statul cu cea mai mare suprafață pe care se plantează fructe. În timp ce Italia a fost cel mai mare producător de legume cu 420.000 de hectare, eprezentând 20,2 % din suprafața agricolă a UE, arată Eurostat, citat de Romanialibera.ro.
Țările mediteraneene, în top
Cele mai cultivate fructe în Europa sunt merele cu 12,7 milioane de tone recoltate în 2015 (sau aproape 25 kilograme pe cap de locuitor al UE). Din Polonia se recoltează unu din patru mere care cresc în UE, devansând Italia (19% din producție) și Franța (15% ). România produce 3,6% din producția de mere, adică 459.000 de tone, producție care o plasează pe poziția a șaptea a statelor producătoare. România este al cincilea mare producător de cireșe cu 68.000 de tone, adică 7,7% din totalul producției europene.
Pentru cireșe, Polonia a fost principalul producător ( 25% ), urmată de Italia ( 12,% ), Spania ( 10% ) și Grecia (10%). Spania (cu 34%) , Italia ( 32% ) și Grecia ( 23% ) au produs împreună aproape toate piersicile din comunitatea europeană. România contribuie cu 0,7% din producția europeană de piersici adică 18.000 de tone. Spania (cu 29% din producția europeană) a fost, de asemenea, principalul producător de căpșuni în 2015, urmată fiind de Polonia (15% ), Germania (12 %) și Italia (10%), în timp ce România contribuie cu 1,6% din producție, adică 21.400 tone de căpșuni.
Principala legumă cultivată în comunitatea europeană au fost roșiile (17,7 milioane de tone, echivalentul a 35 kilograme pe cap de locuitor al UE). Italia (cu 36% din producția totală a UE) și Spania (27 % ), au furnizat aproape două treimi din tomatele produse în UE. Acestea au fost urmate de Portugalia ( 8% ), în timp ce România a ocupat locul al șaselea cu o producție de roșii evaluată la 465.000 de tone (sau 2,6% din înreaga producție). Spania ( 29%) , Polonia (17% ) și Țările de Jos ( 17%) au recoltat aproximativ două treimi din totalul producției de castraveți. România a recoltat 129 mii de tone de castraveți (5% din producția Europei). Toate aceste informații sunt emise de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
“Problemele producătorilor români sunt date de faptul că nu sunt ajutați de către autorități prin subvenții așa cum se întâmplă în state precum Italia, Spania sau Olanda. Fără sprijin financiar producătorii români nu pot îndeplini condițiile stricte de etichetare, ambalare și calitate a mărfii, și astfel nu pot intra în marile lanțuri de magazine. În acest context, nu vom putea acoperi acel procent de 51% de produse românești care se dorește impus prin lege”, ne-a precizat Mircea Coitoru.
Comentarii recente