Primul mandat – primele probleme

În primul mandat de primar al lui Mircea Guță, au început să apară speculații cu privire la afacerile oneroase pe care el le desfășoară în primăria Calafat. Alegerile din 2012 l-au prins în plin scandal legat de turnarea unor covoare asfaltice în oraș.

Problemele aveau însă să iasă la iveală. Procurorii DNA și inspectorii Curții de Conturi au descoperit o serie lungă de contracte pe bani publici acordate în condiții dubioase. Și oficialii din partea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice au pus ochii pe Guță, Primăria Calafat primid o amendă de 40.000 de lei pentru modul în care s-a cheltuit banul public.

Al doilea mandat – după probleme apar dosarele

Guță este trimis în judecată de procurorii DNA de la Craiova. El a fost acuzat de luare de mită și abuz în serviciu. Prejudiciul calculat de procurori este de 400.000 de euro. Drept mită, Guță era acuzat că a primit un autoturism Chrysler.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, primăria a decontat 85 de facturi emise de firmele (Bricomat SRL, Perhart Instal SRL, Agmeb Materiale SRL) lui Constantin Coman (Dacul), bulibașa din Drăgănești-Olt. Valoarea bunurilor achiziționate a fost cu 55% mai mare decât cea reală, iar marfa a fost livrată fără nici un fel de formalități, transporturile fiind făcute de obicei în zile de weekend, dar și în zile lucrătoare, după orele de program. Concomitent, un alt dosar DNA se anunța pe numele primarului, surse judiciare susținând că este vorba de un prejudiciu de 700.000 de euro.

Controverse au născut și colectarea deșeurilor din Calafat.. Curtea de Conturi a constatat faptul că aceasta afacere a prejudiciat bugetul micului orășel de la malul Dunării cu 77.000 de lei. Aceiași instituție a descoperit că primăria a decontat amenajarea cu zilieri unui drum în Golenți, investiție imaginară sau că instituția condusă de Guță a efectuat mai multe cheltuieli nelegale pentru carburanți și deplasări în străinătate.

De departe, cele mai interesante cheltuieli Mircea Guta le-a facut in luna octombrie a anului 2010. În decurs de o săptămână, societatea comercială AGMEB MATERIALE SRL vinde Primăriei Calafat în valoare de peste două miliarde de lei. Astfel, în data de 17.10.2010, se emite factura cu numărul 127, în valoare totală de 70.990 lei (709 milioane lei vechi). Pe această factură sunt trecute sârmă de alamă (la preţul de 1.800.000 lei kilogramul fără tva- preţ real 320.000 lei) şi furtun incendiu. La trei zile distanţă, pe data de 20.10.2010, Primăria Calafat cumpără din nou, cu factura numărul 133 în valoare de 69.130 (aproximativ 700 de milioane lei vechi), de la aceeaşi societate comercială, clor pentru dezinfectat şi praf clor pentru dezinfecţie (acelaşi produs), la un milion de lei vechi kilogramul. Aici, la producători, am găsit mai multe preţuri, de la 30.000 lei kilogramul până la 250.000 de lei. Niciunde însă la 1.000.000 de lei (adică de cel puţin patru ori mai mult decât preţul real). Mai trec cinci zile, iar firma respectivă, SC AGMEB MATERIALE SRL iar vinde. Iar Primăria Calafat iar cumpără. Cam de aceeaşi valoare (la prima vedere fiecare factură este făcută în limita a 15.000 de euro fără tva-criteriu de încredinţare direct fără obligativitatea de a efectua licitaţie electronică). Aşadar, factura numărul 139 din 25.10.2010 este în valoare de 73.532 lei (alte 730 de milioane). De data asta nu mai e nici sârmă, nici cloramină ci europubele… sparte pe bucăţi. Adică cinci milioane roata, 18 milioane capacul, 18 milioane containerul şi alte cinci milioane balamaua. Credem că aici vorbim despre containerele zincate, care se vând, la producător, la un preţ de maxim 300 de euro, adică 12-13 milioane. Ţinând cont că Primăria Calafat a plătit 20 milioane numai pe roţile unei pubele, este evident că avem din nou de-a face cu o “cumpătată” cheltuire a banului public.

Incredibil dar adevarat! Mizeria administratiei Mircea Guta este scoasa la lumina. Consecintele sunt uluitoare. Administratia Guta a condamnat orasul Calafat la subdezvoltare pentru cateva generatii. Se poate spune ca structura corputiei locale a constituit o caracatita uluitoare conectata direct la banul public. Singurul obiectiv al acestui grup a fost si este devalizarea bugetului local.
Prin diverse tehnici de achizitii fictive, lucrari nerealizate, sau plati ilegale, Mircea Guta ar fi fraudat direct sau prin intermediari bugetul local cu sume de aproximativ 14 miliarde lei vechi pe an.

Cercetarea DNA in care fostul primar este condamnat la 5 ani si 4 luni de puscarie pentru mita si abuz in serviciu vizeaza doar o scurta perioada a mandatului sau.

https://www.agerpres.ro/justitie/2017/03/14/dolj-fostul-primar-din-calafat-mircea-guta-condamnat-la-inchisoare-pentru-coruptie-decizia-nu-este-definitiva-17-38-16
Mai mult, se pare ca mijloacele de furt au fost perfectionate si amplificate in anii urmatori. Din 2011 pana in 2016 practicile de fraudare publice ar fi fost mult mai ample. Acestea fiind baza unor dosare de cercetare existente in acest moment.
Toate pe spatele calafetenilor si direct din banii lor.

Oare acesti oameni au fost politicieni sau hoti?

Reamintim o serie de escapade publice ale acestor inculpati. Mai intai in partidul Generalului Oprea, care ii mintea ca-i scapa de dosare.

Nici din PDL nu au lipsit, pentru ca politica este una….furtul public este altul.

De asemenea, nu putem uita primul mandat al lui Mircea Guta, plin de lucrari pnl-iste.

Detalii despre penalul Mircea Guta se pot regasi in zeci de articole publice, dar si in rechizitoriul DNA:
https://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21661814-mircea-guta-fostul-primar-din-calafat-condamnat-5-ani-4-luni-inchisoare-pentru-luare-mita-abuz-serviciu.htm

http://gazetadedolj.ro/o-fi-gresit-mircea-guta-dar-a-fost-si-ajutat-de-cei-din-primaria-calafat/

Realitatea Dunareana – singurul ziar online care a dus lupta pentru dreptate in Calafat va publica in zilele urmatoare detalii explicite despre cea mai neagra perioada a Municipiului Calafat, singura perioada care a generat condamnari.
O analiza eveniment va ajunge la fiecare calafetean de rand, vom despica fiecare surub M10 achizitionat de Mircea Guta si vom publica numele fiecarei firme care a desfasurat activitati cu fostul primar.
Mai mult, o serie de materiale noi din perioada apropiata au ajuns in posesia unor mijloace media de nivel national.

Intr-un ziar local online apropiat fostului primar al orasului Calafat, Mircea Guta, au aparut ode de multumire si de apreciere pentru Guta, in articolul cu pricina ni se spune ca realizat fel de fel de lucruri in Calafat, ca a fost cel mai bun primar al orasului si alte aberatii care incearca sa-i creeze acestuia o imagine favorabila in randul calafetenilor, de parca oamenii din Calafat sunt niste naivi si se lasa prostiti de manipularile de pe respectivul ziar online, daca ii putem zice asa, pentru ca este doar o fituica redactata de oameni din fosta echipa a lui Guta.

Calafetenii au vazut cine a fost acest Guta si ce dezastru a lasat in urma lui, o infrastructura facuta praf, uzina termica falimentata, nici un investitor de anvergura adus in Calafat, caini vagabonzi la toate colturile, cheltuieli fara rost si multe altele.

Cea mai mare realizare a fostului primar Guta, daca ii putem spune realizare, a fost prejudiciul de peste 16 miliarde de lei vechi care i l-a adus Calafatului si pentru care a si fost trimis in judecata de procurori, fiind de altfel singurul primar din istoria orasului nostru care a fost trimis in judecata pentru fraudarea bugetului local.

Mircea Guță, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iulie 2014, pe vremea când era primar al municipiului Calafat, pentru luare de mită și abuz în serviciu, el fiind acuzat că a primit o mașină de la Constantin Coman, administrator de societăți comerciale, în schimbul acordării unor contracte din bani publici.

Potrivit DNA, în perioada 2008-2011, Mircea Guță, în calitate de primar al municipiului Calafat și ordonator principal de credite, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a dispus achiziționarea mai multor bunuri și materiale din fondurile autorității locale, prin procedura achiziției directe, de la firmele administrate de Constantin Coman.

In acest dosar a fost găsit vinovat şi condamnat, de judecătorii de la Tribunalul Dolj, la o pedeapsă totală de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare.

Acesta este Mircea Guta si aceasta este marea lui realizare in fruntea Primariei Calafat, realizare cu care va ramane definitiv in istoria acestui oras.

Si aceasta “realizare” este doar una din multele care se pare ca le-ar fi facut si pentru care ar exista cercetari. O alta mare fapta a acestui Guta a mai fost celebra balta de la Tuturoaie, pentru care Primaria Calafat trebuie sa achite alte 13 miliarde de lei vechi fara rost, pentru o balta la marginea orasului care nu a fost realizata cum trebuie.

Numai aceste doua realizari insumeaza peste 29 de miliarde lei vechi, cu care suntem siguri ca s-ar fi putut face multe lucuri bune in Calafat, precum asfaltarea strazilor, un parc industrial pentru crearea de locuri de munca, s-ar fi putut rezolva problema cainilor, s-ar fi putut reabilita Spitalul Calafat si multe altele.

Daca redactorii respectivului ziar continua sa batjocoreasca acest oras prezentandu-ne astfel de oameni, le promitem ca si noi le vom prezenta adevaratele lucruri care le-au facut acestia.

Două grupuri industriale din Turcia – Yildiz Entegre şi Arcelik – şi producătorul de an­velope Pirelli, controlat de o companie din China, au în derulare proiecte de in­vestiţii de cel puţin 100 de milioane de euro fiecare.

Cea mai mare investiţie străină de la zero anun­ţată în ultimul an pe piaţa locală este a gru­pului turc Yildiz Entegre. Grupul are în derulare o investiţie de 150 de milioane de euro într-o fabrică producătoare de MDF, un lemn de o calitate superioară PAL-ulului, în comuna Oarja din judeţul Argeş. Fabrica se întinde pe o suprafaţă de 460.000 de metri pătraţi, fiind situată în apropiere de Piteşti. Investiţia va crea 450 de locuri de muncă şi ar putea genera afaceri de 200 mil. euro.

Convinşi de evoluţia bună a fabricii de frigidere din Găeşti, acţionarii turci ai Arctic au decis să mai investească 100 de milioane de euro în România, tot în judeţul Dâmboviţa, de data aceasta într-o fabrică de maşini de spălat rufe şi vase. Unitatea ar urma să creeze 480 de locuri de muncă până în 2024, potrivit informaţiilor oferite de Arctic.

De altfel, producţia de electrocasnice a fost unul dintre domeniile vedetă în atragerea investiţiilor străine în ultimii ani. Grupul italian De’Longhi a început să producă la Cluj esspresoare de cafea şi a devenit cel mai mare exportator din judeţ în numai doi ani, olandezii de la Philips au extins producţia la Orăştie în judeţul Hunedoara, unde sunt realizate periuţe electrice, iar grupul german Karcher a construit cu 25 mil. euro o fabrică de la zero în judeţul Argeş şi ia în calcul o investiţie într-o a doua unitate de producţie.

Şi grupul german Bosch, unul dintre cei mai activi investitori străini din România în ultimii ani, ia în calcul să producă maşini de spălat în România, dar locaţia acestui proiect de investiţii nu a fost încă anunţată de investitorul german. Bosch are însă în derulare mai multe proiecte de investiţii în industria auto – producţie şi cercetare – o parte dintre ele fiind sprijinite cu ajutoare de stat.

Grupul Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, investeşte 33 mil. euro în uzina de la Zalău pentru producţia unor noi modele de anvelope pentru segmentul de piaţă intermediar, inclusiv marca Tigar. Michelin Zalău Anvelope va deveni astfel singura fabrică Michelin din Europa care va produce noile modele pentru nivelul inferior al segmentului intermediar, cu 100 de noi locuri de muncă create până în anul 2021.

Grupul turc ETI a început la jumătatea lui 2016 producţia în fabrica construită de la zero în Craiova. Investiţia, estimată la circa 40 de milioane de euro, este cea mai mare fabrică de la zero din industria alimentară din ultimii ani. Fabrica din Craiova a fost gândită să producă iniţial circa 11.000 de produse (biscuiţi săraţi, biscuiţi dulci şi prăjituri) în primul an, după care producţia ar putea fi crescută, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie. Printre cele mai importante branduri de dulciuri din portofoliul ETI sunt Tutku, Topkek, Cin, Puf sau Benim’o.

Anul acesta vor mai intra pe harta de producţie industrială a României şi fabricile Alu Menziken de la Medieşu Aurit (Satu – Mare), care va produce profiluri de aluminiu pentru industria aeronautică şi de automobile şi va avea 250 de angajaţi, dar şi fabrica de căşti audio a grupului german Sennheiser din judeţul Braşov care va începe producţia în vară cu 100 de angajaţi.

Cu finalizare în 2019 este proiectul de investiţii de 50 de milioane de euro al grupului danez Rockwool, cu afaceri totale de peste 2,2 mld. euro, care construieşte o fabrică de vată minerală bazaltică ce va crea 150 de locuri de muncă direct în comuna Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti (jud. Prahova).  Este prima investiţie în producţie pe care grupul danez o realizează în România şi una dintre cele mai mari investiţii străine în producţia de materiale de construcţii.

sursa: zf.ro

Ziarul Realitatea Dunareana va prezinta in exclusivitate proiectul viitorului magazin LIDL din Calafat, acesta va avea dimensiunile celorlalte magazine LIDL din Romania, iar constructia acestuia va incepe in perioada urmatoare, magazinul va fi amplasat pe șoseaua de centură a orașului, la intersecția cu drumul european care face legătura cu Craiova.

Mai jos aveti schita viitorului magazin LIDL din Calafat:

Sondajul pregătit de Realitatea Dunareana poate fi completat pe site-ul www.realitateadunareana.ro si poate fi gasit in dreapta paginii.

De menționat că sondajul poate fi completat o singură dată, de la un calculator/laptop/smartphone.

Această schimbare bruscă îi poate afecta pe cei care au reumatism, probleme cardiace sau pulmonare.

Săptămână a început cu ploi, dar în următoarele zile temperaturile vor depăşi 18 grade. Însă nu ne vom bucura multă vreme de căldură.

Un câmp de presiune atmosferică ridicată, format în peninsulă Scandinavă, va coborî peste continent şi va ajunge şi România, unde va întâlni aerul cald mediteranean. Iar consecinţele se vor simţi imediat: dacă sâmbătă vor fi aproape 20 de grade celsius, duminica se întoarce iarnă, cu frig şi ninsori.

″În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică o să asistăm la transformarea lor în lapoviţă sau chiar ninsoare în partea de nord a ţării, dar cu precădere în zona Carpaţilor Orientali”, explică meteorologii.

Schimbarea bruscă îi poate afecta pe cei care au probleme de sănătate, cum ar fi bolile reumatice.

″Dureri articulare mai importante decât în mod obişnuit, artralgii, dureri articulare, cefalee, dureri de cap sau probleme legate de respirație″, a precizat Claudiu Popescu, reumatolog.

Pentru că aceste afecţiuni se tratează de obicei cu antiinflamatoare sau antibiotice, medicii le recomandă pacienţilor să ia şi un pansament gastric.

Scăderea bruscă a temperaturii îi poate afecta de asemenea pe cardiaci sau pe cei cu probleme pulmonare, de pildă, bolnavilor cu astm sau bronşite li se pot agrava simtomele. Pot apărea episoade de tuse excesivă sau tendinţe de sufocare.

Meteorologii spun că vremea rece s-ar putea prelungi şi în primele zile ale săptămânii viitoare.

PSD pierde masiv din electorat, iar PNL a reuşit să-i ajungă din urmă pe social-democraţi la doar un an de la înfrângerea zdrobitoare pe care au suferit-o la ultimele alegeri parlamentare. Concret, PSD rămâne în acest moment în preferinţele a 34% dintre alegători, în vreme ce 33% dintre votanţi ar pune acum ştampila pe sigla liberalilor, arată rezultatele unui nou sondaj Sociopol.

Potrivit cifrelor date publicităţii recent, PSD pierde abrupt electorat din bazinul propriu de votanţi, ajungând în prezent la o cotă de 34%. O surpriză vine şi din partea celor de la PNL care aproape i-au ajuns din urmă pe cei de la putere, 33% dintre participanţii la studiu declarând că, dacă săptămâna viitoare ar avea loc alegeri, ar vota cu liberalii. Pe următoarea poziţie rămâne USR (12%), urmat de ALDE şi UDMR (ambele formaţiuni cu 5%), de independenţi (4%) şi PMP (3%), potrivit datelor Sociopol.

În ceea ce priveşte încrederea pe care o au românii în politicieni, pe primul loc se situează Raed Arafat (cu 62% din voturi dacă mâine ar fi organizate alegeri), iar preşedintele Klaus Iohannis se menţine în top, însă la o distanţă considerabilă (29%). Pe locul 3 în ceea ce priveşte încrederea pe care alegătorii o acordă politicienilor se află Gabriela Firea (28%), urmată de Laura Codruţa Kovesi (25%), Mugur Isărescu (20%) şi Dacian Cioloş (18%).

Şeful PSD Liviu Dragnea, cel pe care unii dintre colegii de partid în văd candidat la prezidenţiale, are o cotă extrem de scăzută, de doar 9%.

Sondajul a fost realizat telefonic de Sociopol în perioada 27 februarie-5 martie, pe un eşantion de 1000 de persoane şi are o marjă de eroare de +/- 3.2%.

Intr-o postare pe pagina personala de facebook, Doru Mituletu, candidatul PNL pentru functia de primar al Mun. Calafat in anul 2020, il someaza pe primarul Lucian Ciobanu sa asigure o mai mare transparenta in privinta sedintelor Consiliului Local Calafat si sa publice filmarea ultimei sedinte, unde a fost dezbatuta o problema foarte importanta a Calafatului, cea a islazului, unde Lucian Ciobanu se pare ca ar avea ceva interese necurate.

Mai jos va prezentam postarea lui Doru Mituletu de pe pagina personala de facebook:

“Ca de obicei, vin cu o postare in care doresc sa arat o situație anormala petrecuta la ultima ședința ordinara a Consiliului Local Calafat, și anume:
Am avut pe ordinea de zi un punct care se referea la islazul Calafatului, un punct fierbinte care a fost dezbătut pe toate fetele, iar cei prezenți au putut vedea cum stau lucrurile cu privire la acest punct.
Toată ședința a fost filmată însă de miercuri și pana acum se pare ca nu s-au hotărât dacă o vor face publica sau nu.
Normal ar fi ca toată lumea sa vadă adevarul despre aceste dispute, nu sa afle din zvonuri.
Domnule Primar, solicit pe aceasta cale sa dați voie ca filmarea respectiva sa fie pusă la dispoziția tuturor, prin publicarea ei, astfel cred ca veți dovedi transparentă, așa cum este normal.
O seara buna tuturor!”

Etapele pe care ar trebui să le parcurgem pentru atingerea idealului Reunificării ar fi in opinia mai multor analisti urmatoarele:

– Obținerea consensului politic intern;
– Demararea unui proiect investițional românesc pentru Republica Moldova;

– Informarea partenerilor euroatlantici privind opțiunea națiunii române și explicarea acesteia;
– Negocierea rezolvării chestiunii transnistriene în tandem cu autoritățile de la Chișinău;
– Aprobarea parlamentelor celor două state a principiilor reunificării;
– Elaborarea unui model teoretic și a unor norme practice legale și economice pentru Reunificare;
– Alegerea unui parlament comun, legalizarea unificării instituțiilor;
– Implementarea programului de reducere a decalajelor între cele două maluri de Prut.

Printre cele mai recente localităţi care au votat simbolic revenirea în vechile hotare ale ţării sunt: satele Văleni, Brînza şi Colibaşi din raionul Cahul.

Vineri au spus DA Unirii şi Sipoteni, din raionul Călăraşi, precum şi satul Scorţeni, raionul Teleneşti.

Localităţile care au semnat până acum Declaraţii de Unire:

1. Parcova (Edineţ); 2. Ulmu (Ialoveni); 3. Bardar (Ialoveni); 4. Ruseştii Noi (Ialoveni); 5. Puhoi (Ialoveni); 6. Văsieni (Ialoveni); 7. Feşteliţa (Ştefan Vodă); 8. Opaci (Căuşeni); 9. Goteşti (Cantemir); 10. Săseni (Călăraşi); 11. Nişcani (Călăraşi); 12. Sărătenii Vechi (Teleneşti); 13. Grătieşti (Municipiul Chişinău); 14. Boghiceni (Hînceşti); 15. Codreanca (Străşeni); 16. Floreni (Anenii Noi); 17. Târşiţei (Teleneşti); 18. Măgurele (Ungheni); 19. Răzeni (Ialoveni); 20. Cucoara (Cahul); 21. Băcioi (Chişinău; 22. Meleşeni (Călăraşi); 23. Ordăşei (Teleneşti); 24. Visoca (Soroca); 25. Bădiceni (Soroca); 26. Drăsliceni (Criuleni); 27. Ghiduleni (Rezina); 28. Capaclia (Cantemir); 29. Ursoaia (Căuşeni); 30. Oraşul Cimişlia; 31. Vatici (Orhei); 32. Cioreşti (Nisporeni); 33. Horeşti (Ialoveni); 34. Chetrosu (Drochia); 35. Cenac (Cimişlia); 36. Scoreni (Străşeni); 37. Mereni (Anenii Noi); 38. Mălăieşti (Orhei); 39. Negreşti (Străşeni); 40. Tătărăşti (Străşeni); 41. Negurenii Vechi (Ungheni); 42. Călimăneşti (Nisporeni); 43. Micleşti (Criuleni); 44. Gura Galbenei (Cimişlia); 45. Coloniţa (mun. Chisinau); 46. Calarasi (Calarasi); 47. Slobozia Mare (Cahul); 48. Copaceni (Sangerei); 49. Cruzesti (mun. Chisinau) 50. Ciuciuleni (Hânceşti); 51. Tănătari (Căuşeni); 52. Sineşti (Ungheni); 53. Păuleşti (Calarasi); 54. Peticeni (Calarasi); 55. Lozova (Străşeni); 56. Recea (Străşeni); 57. Carahasani (Ştefan Vodă); 58. Ciocîlteni (Orhei); 59. Copceac (Ştefan Vodă); 60. Ţânţăreni (Anenii Noi); 61. Brânzenii Noi (Teleneşti); 62. Cucurezeni (Orhei); 63. Mitoc (Orhei); 64. Secăreni (Hânceşti); 65. Horodişte (Călăraşi); 66. Buda (Calarasi); 67. Chircaseni (Causeni); 68. Sireti (Straseni); 69. Bolohan (Orhei); 70. Cuhneşti (Glodeni); 71. Sârma (Leova); 72. Aluniş (Râşcani); 73. Vărzăreşti (Nisporeni); 74. Javgur (Cimişlia); 75. Işcălău (Făleşti); 76. Marinici (Nisporeni); 77. Pitușca (Călăraşi) 78. Hirișeni (Teleneşti); 79. Vălcineț  (Călăraşi); 80. Scorțeni (Teleneşti); 81. Sipoteni (Călăraşi); 82. Văleni (Cahul); 83. Brînza (Cahul); 84. Colibaşi (Cahul).