Oamenii din Calafat ştiu de cartierul rudarilor din Calafat, situat în zona fostei fabrici de tutun. Acolo sărăcia este singurul mod de a trăi. Zona cea mai săracă şi uitată a Calafatului. Dacă intri în acest loc aparţii numai secolului XV. În afară de antenele parabolice totul este ca acum 600 de ani. Oameni fără viitor, şi cu şanse reduse de a scăpa de viaţa grea şi imposibilă care îi urmăreşte în fiecare clipă. Aici sărăcia este la loc de cinste, singura care domneşte fără a fi deranjată de civilizaţie. În timp ce alţii îşi fac vile şi-şi freacă hoiturile politice pe cearceafuri de lux în hoteluri din străinătate, aceşti oameni se gândesc ce vor pune pe masă mâine , cu ce se vor îmbrăca şi dacă vor mai avea cu să-şi plătească supravieţuirea. Proiecte pentru ei nu au fost şi nu vor fi, ceea ce s-a făcut prin anumite fundaţii nu a reuşit să atingă partea adâncă a problemei. Dar dacă le faci o casă amărâtă şi pleci fără a le da o şansă de a munci pentru a-şi câştiga existenţa atunci totul a fost în zadar. Nu mai aducem în discuţie problema copiilor de rudari care suntem siguri că nu au simţit niciodată Crăciunul şi cu atât mai mult Paştele.