Archive for: aprilie 16th, 2014

Am terminat-o cu ruşii. Gazul de import nu mai contează în consum

Doar 2% din gazul care alimentează aragazurile românilor mai vine de la ruşi. Pentru industrie, procentul este de doar 4%.

Structura amestecului de gaze de consum, pentru aprilie, arată o diminuare drastică a importurilor. Coşul de consum aprobat de ANRE arată 98% – 2%, amestec pentru populaţie, şi 96% – 4%, amestec pentru fabrici. Practic, nu se mai importă mai nimic, România bazându-se aproape în totalitate pe resursele de gaz interne.

Coşul de gaze, luna trecuta, avea o structură de 95%-5%, local-import, pentru gospodării, şi circa 80%-20%(90% – 10%, în sezonul cald), pentru fabrici.

Acest trend de reducere a importurilor de gau rusesc a fost instituit în criză. Astfel, dacă înainte de 2008 consumam şase miliarde de metri cubi de gaze din import, dintr-un consum anual de 18 miliarde, anul trecut s-a ajuns ca importurile să nu mai fie decât de circa 1 miliard de metri cubi, pentru care am plătit o factură de 400 de milioane de euro. Cu peste 1,1 miliarde de euro mai puţin decât în 2012.

Scăderea masivă a importurilor s-a făcut atât din cauza scăderii consumului, mai mulţi consumatori industriali reducându-şi activitatea, dar şi din cauză că gazul ruşilor este scump, aproape de două ori mai scump decât cel de producţia locală.

În acelaşi timp însă, rezervele interne sunt limitate la 15 ani şi, în condiţiile în care noi rezerve nu vor intra în exploatare sau nu se găsesc alte surse de provenienţă a gazului, este posibil să ne întoarcem la ruşi pentru această resursă.

România are acum un consum anual de 10-11 miliarde de metri cubi, mare parte asigurat de producătorii Romgaz şi Petrom. Până în 2018, trebuie liberalizată piaţa gazului pentru populaţie. Pentru consumatorii industriali, acest lucru se va întâmpla până la sfârşitul acestui an.

Gazprom dă drumul la gaze prin conducta Nord Stream

Pachetul de bază în sănătate intră în vigoare în mai

Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, spune că pachetul de servicii de bază este finalizat şi urmează să fie introdus cu o lună mai devreme decât termenul agreat cu Fondul Monetar Internaţional, care era stabilit pentru luna iunie.

„Pachetul de bază este finalizat, a fost agreat cu toată lumea şi a fost făcut public pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Să­nătate. Termenul agreat cu FMI era de 1 iunie. Niciodată nu a fost vorba de 1 aprilie (termenul anunţat anterior de fostul ministru pentru intrarea în vigoare a acestui pachet – n.red.)“, a spus Bănicioiu. El a fost pre­zent ieri la evenimentul organizat de Me­diafax pe tema „Bolnavul cu epilepsie, de la integrarea socială la accesul la tehnici terapeutice noi“.

Pachetul de bază va intra în vigoare odată cu contractul cadru (documentul care stabileşte condiţiile acordării serviciilor medicale) aferent anilor 2014-2015 şi cuprinde serviciile la care asiguraţii vor avea dreptul în baza contribuţiei de la stat.

Potrivit datelor din nota de funda­mentare a hotărârii de guvern, prin acest pachet va creşte accesul la serviciile medicilor de familie şi la ambulatoriul de specialitate, pentru a scădea gradul de încărcare din spitale şi a reduce costurile din sistem.

Noua variantă a pachetului de bază reprezintă viziunea actualului ministru al sănătăţii, care şi-a început mandatul în urmă cu o lună. Pachetul de bază a fost o prioritate şi pentru fostul ministru, Eugen Nicolăescu, care a derulat consultări publice timp de mai bine de jumătate de an înainte să propună o formă finală. El şi-a dat demisia cu puţin timp înainte de implementare. Dacă în varianta lui Nicolăescu era posibilă apariţia listelor de aşteptare formale pentru intervenţiile în spitale sau pentru ambulatoriu, acum  această menţiune nu se mai regăseşte.

„Nu prea mai apar liste de aşteptare. Aceasta a fost principala mea cerinţă către Casă (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – n.red.)“, a mai spus Bănicioiu.

Ministerul Sănătăţii are la dispoziţie anul acesta un buget de aproape 1,8 mld. euro, principalele cheltuieli fiind cele cu programele de sănătate. De cealaltă parte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, principalul finanţator al sistemului, are un buget de aproximativ 5 mld. euro.

Bănicioiu a anunţat ieri că a mărit de la 2,66 mil. lei la 4,06 mil. lei banii alocaţi pentru bolnavii de epilepsie.